Neconstituționalitate: Art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Potrivit informațiilor publicate pe site-ului oficial (www.ccr.ro), în data de 31 mai 2018, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a dezbate mai multe excepții de neconstituționalitate, printre care și excepția privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (rep. M. Of. nr. 628 din 01 septembrie 2012; cu modif. ult.) și ale art. 97 pct. 1 și 4 din Codul de procedură civilă.

Art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

„Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară sau de către ceilalți titulari ai acțiunii disciplinare care au exercitat-o. Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar”.

Art. 97 (Înalta Curte de Casație și Justiție) pct. 1 și 4 Codul de procedură civilă

„Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

(…)

4. orice alte cereri date prin lege în competența sa”.

De asemenea, în aceeași ședință, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 pct. 1 și 4 din Codul de procedură civilă.

În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reținut, în esență, că, potrivit Codului de procedură civilă, recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă. Or, calea de atac împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunțate în materie disciplinară, trebuie să fie una efectivă, devolutivă, care să asigure toate garanțiile dreptului de acces la instanță și al unui proces echitabil, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor și prin verificarea atât a legalității procedurii, cât și a temeiniciei hotărârii instanței disciplinare, acesta fiind și sensul art.134 alin.(3) din Constituție.

Dispozițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 – potrivit cărora, împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunțate în materie disciplinară, se poate exercita recurs  la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție – nu asigură un remediu efectiv, așa cum impun dispozițiile art. 134 alin. (3) din Constituție și jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, lipsa unui remediu efectiv împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunțate în materie disciplinară, care să permită instanței analiza cauzei sub toate aspectele, este de natură să conducă la încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanță, prevăzut de art. 21 din Constituție; aceasta întrucât, pe calea recursului reglementat de Codul de procedură civilă, nu se pot invoca motive de netemeinicie a hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu se pot administra probe, cu excepția înscrisurilor noi.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători.

Pentru a vedea respectivul comunicat de presă. vizitați site-ul oficial (www.ccr.ro).