Noul Cod de procedură civilă – modificări (Legea nr. 310/2018)

19 dec. 2018
63.426 views
Actul modificatActul modificatorSumar
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (NCPC)

(M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015; cu modif. ult.)

Legea nr. 310/2018 

(M. Of. nr. 1074 din 18 decembrie 2018)

 

– modifică: art. 13 alin. (2), art. 41 alin. (1), art. 64 alin. (3)-(4), art. 80 alin. (5), art. 83, art. 84 alin. (3), art. 94 pct. 1 lit. b), art. 95 pct. 3, art. 96 pct. 3, art. 127 alin. (1)-(2), art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2)-(3), art. 131 alin. (1), art. 142 alin. (1), art. 144 alin. (2), art. 154 alin. (4) și alin. (6), art. 165 pct. 3, art. 183 alin. (1) și alin. (3), art. 200 alin. (4), art. 201 alin. (2)-(4), art. 213, art. 231 alin. (1) și alin. (4)-(5), art. 240, art. 244, art. 261 alin. (1), art. 323 alin. (1), art. 398 alin. (3), art. 402, art. 415 pct. 3, art. 426 alin. (1) și alin. (5), art. 444 alin. (1), art. 450 alin. (3), art. 457 alin. (2), art. 471 alin. (3)-(4), art. 474, art. 483 alin. (2)-(4), art. 484 alin. (7), art. 486 alin. (1) lit. a) și lit. e), art. 486 alin. (2)-(3), art. 490, art. 496 alin. (1), art. 497, art. 503 alin. (3), art. 509 alin. (2), art. 513 alin. (4),   art. 517 alin. (4), art. 521 alin. (3), art. 713 alin. (2), art. 906 alin. (4), art. 915 alin. (2)

– introduce: art. 94 pct. 1 lit. j^1)-j^3), art. 127 alin. (2^1), art. 154 alin. (6^1), art. 163 alin. (11^1), art. 200 alin. (4^1), art. 321 alin. (6)-(7), art. 413 alin. (1) pct. 1^1, art. 471^1, art. 517 alin. (1^1)

– abrogă: art. 84 alin. (2), art. 105, art. 322 alin. (3), art. 471 alin. (5)-(8), art. 475, art. 484 alin. (3) pct. 2, art. 484 alin. (6), art. 493, art. 660 alin. (3), art. 666 alin. (8)

 

În M. Of. nr. 1074 din 18 decembrie 2018, s-a publicat Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Astfel, respectivul act normativ aduce unele modificări, dar și completări Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015; cu modif. ult.).

 

Potrivit uneia dintre completările aduse Codului de procedură civilă, dacă instanța găsește că întrebarea pusă de parte nu poate să ducă la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a cărui dovedire este oprită de lege, nu o va încuviința. Astfel instanța va trece în încheierea de ședință atât numele părții și întrebarea formulată, cât și motivul pentru care nu a fost încuviințată. Pe de altă parte, dacă întrebarea este încuviințată, întrebarea, împreună cu numele părții care a formulat-o, urmată de răspunsul martorului, se vor consemna literal în declarația martorului conform dispozițiilor art. 323 alin. (1).

 

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse Codului de procedură civilă.

 

Art. 13 alin. (2) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 13, alin. (2) prevedea:

„(2) Părțile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condițiile legii. În recurs, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepția situației în care partea sau mandatarul acesteia, soț ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licențiată în drept”.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 13, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Părțile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condițiile legii”.

 

Art. 41 alin. (1) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 41, alin. (1) prevedea:

„(1) Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 41, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare, cu excepția cazului în care este chemat să se pronunțe asupra altor chestiuni decât cele dezlegate de instanța de apel sau, după caz, de recurs”.

 

Art. 64 alin. (3)-(4) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 64, alin. (3)-(4) prevedeau:

„(3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.

(4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanței competente să soluționeze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 64, alin. (3)-(4) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.

(4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia”.

 

Art. 80 alin. (5) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 80, alin. (5) prevedea:

„(5) Când dreptul de reprezentare izvorăște din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie. Dispozițiile art. 83 alin. (3) și art. 84 alin. (2) sunt aplicabile”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 80, alin. (5) se modifică și va avea următorul conținut:

„(5) Când dreptul de reprezentare izvorăște din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie”.

 

Art. 83 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 83 prevedea:

„Reprezentarea convențională a persoanelor fizice

(1) În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.

(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.

(3) ) La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2).

(4) În cazul contestației în anulare și al revizuirii, dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 83 se modifică și va avea următorul conținut:

Reprezentarea convențională a persoanelor fizice

(1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.

(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.

(3) În cazul contestației în anulare și al revizuirii, dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător”.

 

Art. 84 alin. (2) din NCPC (abrogat prin Legea nr. 310/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 84, alin. (2) se abrogă.

 

Art. 84 alin. (3) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 84, alin. (3) prevedea:

„(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și entităților arătate la art. 56 alin. (2)”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 84, alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și entităților arătate la art. 56 alin. (2)”.

 

Art. 94 pct. 1 lit. b) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 94 pct. 1, lit. b) prevedea:

„Judecătoriile judecă:

1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:

(…)

b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 94 pct. 1, lit. b) se modifică și va avea următorul conținut:

„Judecătoriile judecă:

1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:

(…)

b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competența instanțelor judecătorești;”.

 

Art. 94 pct. 1 lit. j^1)-j^3) din NCPC (introdus prin Legea nr. 310/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 94 pct. 1, după lit. j) se introduc trei noi litere, lit. j^1)-j^3), cu următorul conținut:

„Judecătoriile judecă:

1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:

(…)

j^1) cererile în materie de moștenire, indiferent de valoare;

j^2) cererile privind uzucapiunea, indiferent de valoare;

j^3) cererile în materia fondului funciar, cu excepția celor date prin lege specială în competența altor instanțe;”.

 

Art. 95 pct. 3 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 95, pct. 3 prevedea:

„Tribunalele judecă:

(…)

3. ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 95, pct. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

„Tribunalele judecă:

(…)

3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;”.

 

Art. 96 pct. 3 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 96, pct. 3 prevedea:

„Curțile de apel judecă:

(…)

3. ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 96, pct. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

„Curțile de apel judecă:

(…)

3.  ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;”.

 

Art. 105 din NCPC (abrogat prin Legea nr. 310/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 105 se abrogă.

 

Art. 127 alin. (1)-(2) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 127, alin. (1)-(2) prevedeau:

„(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 127, alin. (1)-(2) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii”.

 

Art. 127 alin. (2^1) din NCPC (introdus prin Legea nr. 310/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 127, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul conținut:

„(2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz”.

 

Art. 129 alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 129 alin. (2), pct. 2 prevedea:

„(2) Necompetența este de ordine publică:

(…)

2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 129 alin. (2), pct. 2 se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Necompetența este de ordine publică:

(…)

2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat;”.

 

Art. 130 alin. (2)-(3) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 130, alin. (2)-(3) prevedeau:

„(2) Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

(3) Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 130, alin. (2)-(3) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(2) Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

(3) Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii”.

 

Art. 131 alin. (1) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 131, alin. (1) prevedea:

„(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 131, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu”.

 

Art. 142 alin. (1) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 142, alin. (1) prevedea:

„(1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 142, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cazul cererilor de strămutare întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părții de judecător la o instanță din circumscripția curții de apel competente, precum și a celor vizând calitatea de parte a unei instanțe din circumscripția aceleiași curți, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare”.

 

Art. 144 alin. (2) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 144, alin. (2) prevedea:

„(2) Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 144, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă”.

Noul Cod de procedură civilă – modificări (Legea nr. 310/2018) was last modified: decembrie 30th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.