NATO invită Rusia la negocieri

Varianta Omicron a noului coronavirus face prima victimă în România. Astfel, marți, 18 ianuarie 2022, a fost înregistrat în România primul deces cauzat de Omicron.

„La Iași s-a înregistrat primul deces al unui pacient infectat cu tulpina Omicron a noului coronavirus. Este vorba despre o femeie de 75 de ani, nevaccinată, cu comorbidități importante, spun medicii care au tratat-o. Ea a ajuns în stare gravă la spital, în urmă cu 10 zile. La câteva zile de la internare a fost transferată pe ATI, unde a murit în cursul zilei de astăzi. Managerul Spitalului de Boli Infecțioase, dr. Florin Roșu, spune că starea de sănătate a femeii s-a degradat constant de la internare, iar medicii de la terapie intensivă nu au mai putut-o salva”, relatează România liberă.

De altfel, miercuri, în ședința de Guvern, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a prezentat evoluția pandemiei în România. Potrivit ministrului, în ultima săptămână a crescut numărul cazurilor noi cu 50%, însă numărul cazurilor grave a rămas redus.

„Potrivit datelor prezentate de ministrul Sănătății în cadrul ședinței de Guvern, există o creștere de 50% a cazurilor de COVID-19 în ultima săptămână. Din fericire, numărul celor a căror stare de sănătate a necesitat internarea în spital este foarte mic. Potrivit datelor prezentate, sunt 44 de internări din cele 8.600 de cazuri raportate. De asemenea, dintre locurile la ATI, aproximativ 1.500 operaționale, 417 erau ocupate cu bolnavi afectați de COVID-19”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de Guvern, notează Digi 24.

„Acesta (n.n. Dan Cărbunaru) a mai spus că în privința antiviralelor, ministrul Alexandru Rafila și-a informat colegii că până la finalul acestei luni ar putea fi disponibil primul medicament în centrele de evaluare din spitale”, mai arată Digi 24.

Și tot Digi 24 scrie despre un anunț al ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, potrivit căruia România va impozita multinaționalele cu 15% din profit, începând cu 1 ianuarie 2023.

„Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) unde am transmis un mesaj clar: România pregătește transpunerea rapidă a regulilor stabilite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitarea multinaționalelor cu 15% pe profit. Ambiția noastră este să putem fi gata de a aplica acest plafon chiar începând cu 1 ianuarie 2023! Mai ales în contextul actualei crize energetice, suntem datori să ne asigurăm că marile corporații care activează pe piața locală plătesc o marjă corectă de impozit, adaptată afacerilor de miliarde de euro pe care le fac în România. De aceea, i-am spus comisarului european pentru economie, dl Paulo Gentiloni că această țintă vine în continuarea unei alte priorități a Guvernului, aceea de a micșora semnificativ în acest an deficitul fiscal de TVA și de a reduce evaziunea fiscală”, a transmis, marți, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, pe pagina sa de Facebook, notează Digi 24.

Presa din România relatează pe larg despre mișcările de trupe de la granița Ucrainei. Belarusul a anunțat, marți, sosirea în teritoriul său a unui număr neprecizat de militari ruși, în vederea desfășurării unor exerciții de „pregătire de luptă”, în februarie.

„Exercițiile viitoare de pregătire operațională și de luptă au loc din cauza agravării situației politico-militare în lume, creșterii continue a tensiunii în Europa, mai ales la frontiera de vest și de sud a Belarusului”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării din Belarus, citat de AFP, scrie Adevărul.

„Dictatorul Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a anunțat aceste exerciții luni, însă fără să precizeze un calendar. El a justificat aceste exerciții în fața simpatizanților săi prin consolidarea dispozitivului NATO în Polonia și țările baltice, dar și prin situația din Ucraina. Ministerul Apărării de la Moscova a difuzat luni numeroase înregistrări video cu trenuri încărcate cu echipament militar, blindate și alte vehicule îndreptându-se către frontiera de vest a Rusiei”, mai arată Adevărul.

Revista germană Bild scrie și ea despre mișcările de trupe ruse.

„Armata Rusiei s-a pus în mișcare. În aprilie și, din nou, în octombrie 2021, Kremlinul și-a deplasat mai mult de 100.000 de soldați din districtele militare de sud, vest, nord și centru către granița cu Ucraina. Acum, militarii așteaptă noi ordine din partea lui Vladimir Putin în tabere uriașe de la marginea graniței ruso-ucrainene și în Crimeea, peninsula ucraineană ocupată de ruși”, notează Bild, citată de Digi 24.

„În săptămâna de dinaintea seriei de întruniri diplomatice la nivel înalt între Rusia și NATO, oficialii americani și ucraineni au privit de la distanță cum ambasada Moscovei de la Kiev a început să fie evacuată”, relatează The New York Times, citat de HotNews.

„Pe 5 ianuarie, 18 persoane – majoritatea copiii și soțiile diplomaților ruși – s-au urcat în autobuze pentru a porni în călătoria de 15 ore până acasă, la Moscova, potrivit unui înalt oficial din structurile de securitate ucrainene. Aproximativ alte 30 de persoane le-au urmat în decurs de câteva zile, plecând, atât din Kiev, cât și din consulatul Rusiei de la Liov. Vorbind sub condiția anonimității, același oficial ucrainean afirmă că alte două consulate ale Rusiei din Ucraina au fost notificate să se pregătească pentru părăsirea țării”, relatează HotNews.

„NATO invită Rusia la o nouă negociere: Invitația a fost făcută marți de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg”, scrie The Guardian, citat de Libertatea.

„Principala sarcină acum este să prevenim un atac militar asupra Ucrainei”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o întâlnire cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, scrie Libertatea.

„Suntem dispuși să le ascultăm îngrijorările, dar nu vom face compromisuri în privința principiilor de bază”, a adăugat oficialul Alianței Nord-Atlantice, mai arată Libertatea.

„Oferta lui Stoltenberg vine după o serie de negocieri fără rezultat purtate săptămâna trecută de SUA și Rusia și după o rară reuniune a Consiliului NATO-Rusia. Statele aliate au refuzat să cedeze în fața revendicărilor Moscovei, care dorește garanții legale cum că Ucraina sau Moldova nu vor adera la NATO, dar ar vrea și o retragere a trupelor NATO din apropierea granițelor sale”, notează Libertatea.

Seară frumoasă!