Motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor. Nulitatea recursului (NCPC)

11 aug. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
286 views

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 691/2020

NCPC: art. 483 alin. (3), art. 486 alin. (1) lit. d), art. 488, art. 489 alin. (1)

Conferința națională de Drept Penal al Afacerilor, ediția a VIII-a, ON-LINE

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile susținute nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

În speță, deși a fost invocată incidența motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținându-se că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete a raționamentului curții de apel care a determinat soluția de respingere, ca nefondat, a apelului și nici nu au fost arătate care sunt dispozițiile legale încălcate sau aplicate greșit de către instanța de apel.

Astfel, prin cererea de recurs, după redarea soluției și a motivării cuprinse în decizia recurată, s-a arătat că instanța de apel a constatat că potrivit Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova aprobată prin H.G. nr. 965/2002 și H.G. nr. 141/2008, terenul aparține domeniului public, iar cele două hotărâri de guvern sunt ulterioare obținerii titlului de proprietate al reclamantului, respectiv sentința nr. 764 din data de 26 ianuarie 2000, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2000.

Totodată, s-a susținut că, deși în motivare instanța a reținut prevederile Legii nr. 58/1974 și ale Legii nr. 59/1974, precum și faptul că terenul a fost expropriat prin Decretul nr. 401/1983, exproprierea s-a făcut în mod greșit pe numele F., întrucât titularul dreptului de proprietate la momentul exproprierii era G., titlul fiind reprezentat de certificatul de moștenitor nr. x/1976 eliberat de Notariatul de Stat Timiș.

Față de cele arătate, s-a solicitat instanței de recurs ca, reanalizând probele administrate în cauză, să admită calea de atac, să caseze decizia recurată și să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Or, nu pot face obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța de recurs, nereprezentând critici de nelegalitate a hotărârii recurate, aspectele privind situația de fapt sau cele care vizează modul de apreciere a probelor.

Instanța de apel, ca instanță devolutivă, are plenitudine de apreciere în ceea ce privește probele administrate în cauză, iar instanța de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor administrate.

De asemenea, criticile privind stabilirea situației de fapt nu se convertesc în niciun motiv de nelegalitate, și nu doar în cel invocat, deoarece stabilirea situației de fapt este atributul instanței de fond sau de apel din perspectiva caracterului devolutiv al apelului.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

Ca atare, Înalta Curte reține că, în speță, invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este una formală, nefiind arătat în concret care sunt dispozițiile legale încălcate sau aplicate greșit de către instanța de apel și nici nu au fost dezvoltate critici care să se grefeze pe raționamentul curții de apel care a determinat respingerea, ca nefondat, a apelului și care să tindă a demonstra nelegalitatea deciziei recurate.

Prin urmare, având în vedere că susținerile formulate prin cererea de recurs nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Așa fiind, cum criticile formulate prin cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Nulitatea recursului (NCPC) was last modified: august 10th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter