Motive de recurs. Aplicarea eronată a legii și diminuarea despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale (NCC, NCPC)

15 nov. 2017
Vizualizari: 10309
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 514/2017

NCC: art. 1390 pct. 3; NCPC: art. 13 alin. (3), art. 480 alin. (3), art. 483 alin. (3), art. 486 alin. (1) lit. d), art. 488, art. 489 alin. (2) și alin. (3); CEDO: art. 13, art. 14; art. 49 pct 2 lit. d) din Normele de aplicare a Ordinului Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asiguraților nr. 14/2011

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate suni indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Față de motivarea cererii de recurs, Înalta Curte reține că, un prim motiv de recurs invocat de către recurenta-pârâtă, în temeiul căruia aceasta a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, Tribunalului București, ca instanță de fond, vizează aplicarea greșită de către instanța de apel a prevederilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ., cu consecința încălcării dispozițiilor art. 13 alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În susținerea acestui motiv de recurs, în esență, recurenta-pârâtă apreciază că dispozițiile art. 480 alin. (3) C. proc. civ. nu erau aplicabile în cauza de față, iar soluția corectă era aceea de admitere a apelului, casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei ia instanța de fond în vederea continuării judecății.

Înalta Curte reține că această critică nu se încadrează în motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de către recurenta-pârâtă prin cererea de recurs, criticile vizând încălcarea normelor de procedură putând fi circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Însă, cu toate că acest motiv de recurs este susceptibil de a fi încadrat în motivele statuate de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., acesta nu poate fi primit, nefiind îndeplinită condiția de a viza hotărârea ce se atacă prin recursul promovat în cauză.

Astfel, se reține că recursul declarat de recurenta-pârâtă SC E. SA este îndreptat împotriva deciziei civile nr. 648 din data de 12 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, iar soluția pe care o critică recurenta-pârâtă, în sensul aplicării eronate de către instanța de apel a dispozițiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ., a fost dată prin decizia nr. 80 din data de 19 ianuarie 2016, decizie pe care recurenta-pârâtă nu a atacat-o prin prezenta cale de atac.

Față de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că acest motiv de recurs nu vizează hotărârea atacată prin recursul pendinte și, prin urmare, nu se referă la argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată în cauză, astfel încât, prin prisma acestuia, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar al deciziei recurate, respectiv decizia civilă nr. 648 din data de 12 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a Vl-a civilă.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, în temeiul căruia recurenta-pârâtă a solicitat casarea deciziei recurate și dispunerea diminuării despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale, se reține că aceasta critică cuantumul despăgubirilor acordate de către instanța de apel intimaților-reclamanți prin decizia atacată, raportându-se la cauze similare care s-au aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și la cuantumul despăgubirilor care s-au acordat deja, definitiv, în celelalte cauze ce au generat din același accident rutier.

Totodată, a invocat dispozițiile Legii nr. 136/1995, precum și ale art. 49 pct 2 lit. d) din Normele de aplicare a Ordinului Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asiguraților nr. 14/2011, potrivit cărora, în caz de deces, despăgubirile se acordă „în conformitate cu legislația și jurisprudența din România” și face trimitere și la dispozițiile art. 1390 pct. 3 C. civ., în conformitate cu care, la stabilirea despăgubirilor se va ține cont de nevoile celui păgubit, precum și de veniturile pe care, în mod normai, cel decedat le-ar fi avut precum și la cele reținute în cuprinsul Ghidului pentru soluționarea daunelor morale pe care îl apreciază a fi o garanție a obiectivității și tratamentului nediscriminator prevăzut de art. 14 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

În raport de cele susținute de către recurenta-pârâtă prin acest motiv de recurs, Înalta Curte constată că aspectele invocate reprezintă critici vizând netemeinicia și nu netegalitatea hotărârii atacate, recurenta-pârâtă solicitând, în esență, reaprecierea probelor de către instanța de control judiciar, cu consecința diminuării despăgubirilor acordate.

Se reține, astfel, că toate aspectele invocate de recurenta-pârâtă în dezvoltarea acestui motiv de recurs vizează, în realitate, netemeinicia deciziei atacate, or, dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. prevăd că recursul urmărește să supună examinarea, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Aceste dispoziții legale sunt exprese și stabilesc clar că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate, reaprecierea probelor administrate în cauză – care este, în mod evident, un aspect de netemeinicie a hotărârii – neputând forma obiect de analiză în recurs, aceasta neîncadrându-se în niciunul dintre cazurile de casare reglementate expres și limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Așa fiind, cum, pe de o parte, aspectele invocate de recurenta-pârâtă în cuprinsul primului motiv de recurs nu vizează hotărârea atacată prin prezenta cale de atac, iar, pe de altă parte, celelalte critici nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmând a constata nulitatea recursului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Motive de recurs. Aplicarea eronată a legii și diminuarea despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale (NCC, NCPC) was last modified: noiembrie 15th, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.