Modificări Cod fiscal
Ordonanța Guvernului nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 832/31 august 2021)
Intrare în vigoare: 3 septembrie 2021, cu unele excepții
Prin această ordonanță au fost modificate mai multe prevederi din Codul fiscal, după cum urmează:
I. Titlul II – Impozit pe profit
Perioada impozabilă
1.1. În cazul persoanelor juridice străine cu locul de exercitare a conducerii efective în România, care se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării la organul fiscal central.
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre UE
1.2. Dividendele distribuite unei persoane juridice române, societate-mamă, de o filială a sa situată într-un stat membru, inclusiv cele distribuite sediului său permanent situat într-un alt stat membru decât cel al filialei, sunt neimpozabile la calculul rezultatului fiscal și în cazul în care persoana juridică română plătește un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislației naționale.
1.3. Dividendele distribuite unor persoane juridice străine din state membre, societăți-mamă, de filialele acestora situate în alte state membre, prin intermediul sediilor permanente din România, sunt neimpozabile la calculul rezultatului fiscal și în cazul în care persoana juridică străină plătește un alt impozit care substituie unul dintre impozitele prevăzute în Anexa nr. 2 la Titlul II (ex. impozit pe veniturile microîntreprinderilor).
1.4. „Filială dintr-un stat membru” este considerată și persoana juridică străină al cărei capital social include și participația minimă (10% din capitalul social al filialei situate în alt stat membru care distribuie dividendele), deținută de o persoană juridică română/de un sediu permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru și care (pe lângă celelalte condiții cumulative) plătește un alt impozit care substituie unul dintre impozitele prevăzute în Anexa nr. 2 la Titlul II.
Provizioane/ajustări pentru depreciere
1.5. Ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt deductibile în limita unui procent de 50% din valoarea acestora (anterior, 30%), dacă acestea îndeplinesc condițiile cumulative. (sunt neîncasate într-o perioadă mai mare de 270 de zile de la data scadenței, nu sunt garantate de altă persoană, sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului). [intrare în vigoare 1 ianuarie 2022]
Regimul fiscal al transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare
1.6. Contribuabilul beneficiază de eșalonare la plată pentru impozitul pe profit calculat pentru aceste transferuri, pe o perioadă de 5 ani, prin achitarea în rate egale a acestuia.
1.7. Dacă, în cazul în care se acordă eșalonarea la plată, există un risc real și demonstrabil de nerecuperare a creanței bugetare (la data depunerii declarației privind impozitul pe profit, în evidența fiscală a contribuabilului există obligații bugetare restante cu o vechime mai mare de 90 de zile și/sau cu o valoare totală mai mare de 20.000 lei, inclusiv impozitul pe profit), contribuabilul este obligat să constituie o garanție în maxim 10 zile de la comunicarea acordului de principiu privind eșalonarea.
Pe durata eșalonării, se percep dobânzi (0,02% pentru fiecare zi de întârziere).
Nu se aplică aceste prevederi pentru contribuabilii pentru care poate fi atrasă răspunderea solidară. Nu se acordă eșalonarea la plată dacă (i) contribuabilul este în faliment sau dizolvare, (ii) nu constituie garanția, (iii) nu se îndeplinesc condițiile pentru atragerea răspunderii solidare (iv) impozitul pe profit calculat intră sub incidența art. 167 C. pr. fisc. privind compensarea.
1.8. În cazul în care:
(i) activele transferate/activitatea economică desfășurată printr-un sediu permanent sunt vândute sau sunt cedate în oricare alt mod; sau
(ii) activele transferate sunt ulterior retransferate într-un stat terț; sau
(iii) rezidența fiscală a contribuabilului/activitatea economică transferată inițial din România la un sediu permanent dintr-un alt stat membru este ulterior retransferată într-un stat terț; sau
(iv) contribuabilul intră în faliment ori lichidare; sau
(v) contribuabilul nu achită ratele de eșalonare în cuantumul și la termenele de plată din graficul de eșalonare, eșalonarea la plată își pierde valabilitatea imediat, iar datoria fiscală poate fi recuperată.
Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende
1.9. Dacă dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea lor (în reglementarea anterioară, sfârșitul anului în care au fost aprobate situațiile financiare anuale), impozitul pe dividende se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor (sau data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor) anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor.
Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă o persoană juridică română primește dividende de la o altă persoană juridică română și îndeplinește condiția de la art. 43 alin. (4) C. fisc. (dacă deține minim 10% din titlurile de participare la persoana juridică română de la care primește dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății acestora), în ultima zi a anului calendaristic (sau ultima zi a anului fiscal modificat).
Reguli specifice
1.10. Se stabilește procedura pentru efectuarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit pentru contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate și care intră sub incidența art. I din O.U.G. nr. 153/2020 (plătitori de impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit specific care beneficiază de reduceri ale acestor impozite, conform ordonanței de urgență).
II. Titlul IV – Impozit pe venit
Venituri din cedarea folosinței bunurilor
2.1. În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole, opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi. Aceasta se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea a declarației unice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai a anului următor expirării perioadei de 2 ani.
În cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită în termen de 30 de zile de la începerea activității.
Transferul titlurilor de valoare și aurului financiar
2.2. Administratorii de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali români, care efectuează transferuri cu titluri de valoare și aur financiar sunt obligați, atât pentru veniturile obținute din România, cât și pentru cele din străinătate să: calculeze câștigul/pierderea pentru fiecare tranzacție, să depună declarația informativă privind totalul câștigurilor/pierderilor, să informeze fiecare contribuabil asupra câștigurilor/pierderilor pentru tranzacțiile efectuate [intrare în vigoare 1 ianuarie 2022]
Venituri din investiții
2.3. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora (în reglementarea anterioară, anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale), impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii.
Venituri neimpozabile
2.4. Veniturile obținute din cultivarea plantelor furajere pe o suprafață maximă de 2 ha sunt venituri neimpozabile. [intrare în vigoare 1 ianuarie 2022]
Venituri din premii și jocuri de noroc
2.5. Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la art. 110 alin. (2) C.fisc asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma neimpozabilă de 667,5 lei.
Calculul impozitului și termenul de plată
2.6. Pentru veniturile obținute de către alte persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca urmare a valorificării dreptului de creanță dobândit în legătură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România potrivit Legii nr. 165/2013, altele decât cele care se încadrează în categoria venituri din activități independente:
– impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă, la fiecare plată, de către CEC Bank – S.A. prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut.
– impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final, respectiv plată anticipată, după caz.
2.7. Sumele primite de către entitățile nonprofit/unitățile de cult din impozitul anual datorat de către contribuabilii care au dispus asupra destinației unei sume de până la 3,5% din impozit vor fi folosite numai în scopul desfășurării activităților nonprofit. Contribuabilii care au dispus asupra unei sume de până la 3,5% din impozitul anual datorat pot opta pentru depunerea cererii la entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei.
Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular (borderou) prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.
Dispoziții tranzitorii
2.8. Contribuabilii care în anul 2021 au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mic de 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea și au determinat venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în anul 2022 determină venitul net anual pe baza normelor de venit.
III. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii
Stabilirea și plata contribuțiilor sociale
3.1. În cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene/acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuțiilor sociale (CAS, CASS, CAM). [se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare celei în care a intrat în vigoare ordonanța – veniturile lunii octombrie 2021].
IV. Titlul VI – Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți
Impozit pe dividende obținute din România de nerezidenți
4.1. Impozitul pe dividende datorat de nerezidenți pentru dividendele distribuite, potrivit legii, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor (sau data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz). Impozitul nu se calculează, nu se reține și nu se plătește la bugetul de stat dacă în ultima zi a anului calendaristic/în ultima zi a anului fiscal modificat, persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile prevăzute la art. 229 alin. (1) lit. c) sau lit.c ind. 1) C. fisc.
Scutiri de impozit
4.2. Nu se datorează impozit pentru dividendele plătite de un rezident unei persoane juridice rezidente într-un alt stat UE ori unui sediu permanent al unei persoane juridice străine dintr-un stat UE, situat într-un alt stat UE și în cazul în care persoana juridică străină beneficiară a dividendelor, pe lângă celelalte condiții cumulative, plătește un alt impozit care se substituie unuia din impozitele din Anexa nr. 2 la Titlul II.
De asemenea, pentru dividendele menționate mai sus, nu se datorează impozit și în cazul în care rezidentul care plătește dividendele, pe lângă celelalte condiții cumulative, plătește un alt impozit care substituie impozitul pe profit, conform legislației naționale.
4.3. Nu se datorează impozit pe dividendele plătite de un rezident român unei persoane juridice rezidente într-un stat SEE, altul decât statele UE, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile prevăzute la art. 43 Titlul II C. fisc, referitoare la rezidentul român care primește dividendele (beneficiarul dividendelor deține minim 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinită până la data plății dividendelor).
Certificatul de rezidență fiscală
4.4. Certificatul de rezidență fiscală, însoțit de o traducere autorizată în limba română depus prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal central competent este acceptat în copie, conformă cu originalul și mențiunea că originalul sau copia legalizată a certificatului se află la:
a) plătitorul de venit, în cazul veniturilor cu regim de reținere la sursă,
b) la persoana juridică română ale cărei titluri de valoare sunt înstrăinate în cazul câștigului de capital,
c) la sediul permanent din România în cazul veniturilor care sunt atribuibile sediului permanent, respectiv
d) la persoana juridică din România unde persoana fizică nerezidentă a fost detașată.
4.5. Obligația de depunere a declarației privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit revine și plătitorilor de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor, cu excepția plătitorilor de venituri din salarii, inclusiv atunci când impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venit.
V. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată
Scutiri pentru importuri și exporturi, achiziții și livrări intracomunitare
5.1. Importul de bunuri efectuat în România de către Comisia Europeană, o agenție ori un organism înființate în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care acestea importă bunurile respective în scopul combaterii pandemiei de COVID-19, este scutit de TVA, cu excepția situației în care bunurile importate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană/agenție/ organism. [intrare în vigoare la 1 noiembrie 2021]
5.2. Livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către Comisia Europeană, o agenție ori un organism înființate în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care acestea achiziționează bunurile sau serviciile respective în scopul combaterii pandemiei de COVID-19, sunt scutite de TVA, cu excepția situației în care bunurile și serviciile achiziționate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism. [intrare în vigoare la 1 noiembrie 2021]
Scutirile de mai sus se aplică, retroactiv, de la 1 ianuarie 2021. Atunci când condițiile pentru scutirea de mai sus încetează să se aplice, Comisia Europeană, agenția ori organismul informează organul fiscal competent, iar importul, livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor respective este supusă TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.
Înregistrarea în scopuri de TVA
5.3. Persoana impozabilă care are sediul activității economice în afara României, dar care este stabilită în România printr-un sediu fix, care nu este înregistrată și nici nu are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA dacă optează pentru aplicarea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și televiziune prestate de către persoane impozabile stabilite în UE, dar într-un alt stat membru decât statul membru de consum (art. 315 C. fisc).
Persoana impozabilă care are sediul activității economice în România, dacă nu este înregistrată și nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, poate solicita să se înregistreze, în cazul în care optează pentru aplicarea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și televiziune prestate de către persoane impozabile stabilite în UE, dar într-un alt stat membru decât statul membru de consum (art. 315 C. fisc.).
VI. Titlul IX – Impozite și taxe locale
Impozit/taxă pe clădiri/teren/mijloace de transport
6.1. Scutirea de impozit/taxă pe clădiri/teren se acordă doar pentru clădirea/terenul aferent clădirii folosită ca domiciliu (se elimină alte clădiri aflate în proprietate/coproprietate) de către persoanele prevăzute la art. 2 lit. a), c)-e) din OUG nr. 82/2006 (răniți, militari invalizi, civili invalizi, urmașii personalului participant decedat ca urmare a participării la acțiuni militare, misiuni și operații, veterani din teatrele de operații). Persoanele menționate mai înainte beneficiază de scutire de impozit pe mijloacele de transport pentru un singur mijloc de transport.
6.2.La calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă (rezidențială/nerezidențială) aflate în proprietatea persoanelor fizice, nu se mai impune condiția ca cheltuielile cu utilitățile să nu fie înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitate economică.
6.3. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport pentru cele aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 (luptători pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989). În cazul scutirilor acordate persoanelor juridice se vor avea în vedere prevederile referitoare la acordarea ajutorului de stat.
6.4. Se introduc prevederi privind încheierea, comunicarea, transmiterea către părți a actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport în formă electronică, semnat cu semnătură electronică, încheiat între persoane care au domiciliul fiscal în România.
Impozitul pe spectacole
6.5. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv TVA.