Modificarea unei hotărâri. Lipsă de temei legal ori încălcarea sau aplicarea greşită a legii (NCPC)

14 iul. 2020
Vizualizari: 2160
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1901/2019

NCPC: art. 129 alin. (5), art. 274 alin. (2), art. 292 alin. (1) teza a II-a, art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (5), art. 315 alin. (1)

Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea unei hotărâri se poate cere când aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Doctrina a statuat că o hotărâre este lipsită de temei legal atunci când din modul în care este redactată nu se poate determina dacă legea a fost corect sau nu aplicată. De asemenea s-a statuat că o hotărâre este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii ceea ce înseamnă că instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței, dar fie le-a încălcat fie le-a aplicat greșit.

Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție reține, că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală deoarece potrivit art. 315 alin. (1) C. proc. civ., în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Tocmai ca efect al art. 315 alin. (1) C. proc. civ., instanța de apel a reținut în mod corect că referitor la Contractul de garanție reală mobiliară nr. 5472 din 27 iulie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție în primul ciclu procesual la data de 26 mai 2016 a luat act de manifestarea de voință a recurentei-pârâte SC C. SA în sensul că aceasta a renunțat la judecata recursului cu privire la contractul de garanție reală imobiliară.

Așadar, în mod corect instanța de apel nu a reținut apărarea făcută de apelanta-pârâtă SC C. SA potrivit căreia Înalta Curte de Casație și Justiție a decis casarea integrală a deciziei pronunțate în apel deoarece această soluție nu contravine aspectelor cu privire la care aceeași instanță de recurs la data de 26 mai 2016 a luat act de renunțare la judecata recursului cu privire la Contractul de garanție reală mobiliară nr. 5472 din 27 iulie 2007.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că recurenta l-a invocat formal deoarece nu a argumentat în ce mod instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia și mai ales nu a arătat care este actul a cărui natură a fost schimbată.

Nu este lipsit de relevanță de a sublinia în acest context că prin motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. se invocă încălcarea principiului înscris în art. 969 alin. (1) C. civ., potrivit căruia convențiile legal încheiate au putere de lege între părțile contractante.

Într-o altă exprimare, critica recurentei-referitoare la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ. nu poate fi încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Referitor la critica cu privire la cheltuielile de judecată încadrată de către recurentă în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție o va înlătura deoarece din considerentele deciziei recurate rezultă că în ceea ce privește chestiunea juridică a cheltuielilor de judecată decizia este motivată în fapt și în drept, iar instanța de apel a aplicat în mod corect dispozițiile art. 274 alin. (2) C. proc. civ.

Simpla nemulțumire a recurentei-pârâte față de hotărârea pronunțată cu privire la cheltuielile de judecată nu este suficientă pentru modificarea acesteia din moment ce instanța de apel a reținut în mod corect, că apelanta nu a făcut dovada achitării taxei de timbru reduse și eșalonate în tranșe lunare stabilite în sarcina sa, nefiind depusă nicio chitanță în acest sens.

2. În ceea ce privește recursul declarat de A. împotriva Deciziei civile nr. 25/Ap din 18 ianuarie 2018 și a încheierii din 11 ianuarie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că criticile se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ.

Din critica recurentei reclamante a încheierii de ședință din 11 ianuarie 2018 reiese că aceasta și-a exprimat nemulțumirea față de faptul, că instanța de apel a respins cererea de refacere/completare a raportului de expertiză (obiectivele 1 și 6) prin luarea în considerare și analizarea ordinelor de plată identificate în cadrul Dosarului penal nr. x/2013 Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că această critică se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. din perspectiva încălcării principiului rolului activ al judecătorului și în consecință, va înlătura critica recurentei pârâte referitoare la excepția nulității recursului în ceea ce privește încheierea din 11 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

Potrivit art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ., casarea sau modificarea unei hotărâri se poate cere când prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2), când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii și când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Din perspectiva art. 304 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanța de apel nu a avut rol activ în vederea pronunțării unei hotărâri legale.

Potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar dacă părțile se împotrivesc.

Din dispozițiile legale menționate rezultă că această modalitate de manifestare a rolului activ al judecătorului este una dintre cele mai importante deoarece instanța are dreptul și obligația de a descoperi adevărul și în consecință să dispună administrarea probelor necesare soluționării cauzei în vederea pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Din încheierea de ședință de la 11 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția a II-a civilă rezultă că deși A. a solicitat refacerea expertizei contabile din perspectiva obiectivelor 1 și 6 prin luarea în considerare a documentelor noi identificate de către organele judiciare în Dosarul penal nr. x/2013, instanța de apel a respins cererea reținând pe de o parte dispozițiile art. 292 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și momentul depunerii acestor înscrisuri, iar pe de altă parte, că la elaborarea raportului de expertiză, expertul a avut în vedere în soluționarea obiectivelor atât ordinele de plată cât și extrasele de cont.

Față de cele arătate rezultă fără echivoc, că deși s-a solicitat de către A. refacerea raportului de expertiză din perspectiva obiectivelor 1 și 6 prin luarea în considerare a documentelor noi identificate de către organele judiciare, instanța de apel a făcut o aplicare greșită atât a dispozițiilor art. 129 alin. (5), cât și a art. 292 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

Articolul 292 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. prevede că, instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.

Dispozițiile legale menționate nu limitează dreptul de a solicita probe, dimpotrivă conturează efectul devolutiv al instanței de apel în sensul că aceasta are obligația să se pronunțe în fond, deci să facă o nouă judecată în fapt și în drept, eventual de a readministra unele din probele primei instanțe sau de a administra probe noi în concordanță cu art. 129 alin. (5) C. proc. civ. în vederea pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Într-o altă exprimare, instanța de apel nu a dat eficiență normelor evocate anterior în privința stabilirii corecte a situației de fapt și admiterea probelor pertinente cauzei, respectiv refacerea raportului de expertiză din perspectiva obiectivelor 1 și 6 prin luarea în considerare, a documentelor noi identificate după afirmațiile recurentei-reclamante de către organele judiciare în dosarul penal nr. x/2013

De asemenea, instanța de apel nu a analizat argumentele invocate de A. privind nulitatea Actului adițional nr. x la Contractul de împrumut nr. x/2007 din perspectiva cauzei ilicite.

Având în vedere considerentele arătate precum și faptul că cercetarea fondului este un element esențial pentru exercitarea controlului de legalitate, întrucât situația de fapt corect determinată constituie fundamentul aplicării dispozițiilor legale, Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc. civ. va admite recursul, va casa încheierea și decizia recurate și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Față de motivele analizate care au atras casarea încheierii și deciziei recurate Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte critici formulate de recurenta-reclamantă.

Cu ocazia rejudecării, Înalta Curte de Casație și Justiție recomandă instanței de apel să refacă raportul de expertiză din perspectiva obiectivelor 1 și 6 prin luarea în considerare și analizarea documentelor noi menționate de recurenta-reclamantă ca fiind identificate de către organele judiciare în dosarul penal nr. x/2013 pentru stabilirea corectă a situației de fapt care să conducă la aflarea adevărului și pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.

Potrivit art. 315 alin. (3) C. proc. civ., după casare, instanța de fond va judeca din nou ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.

Sursa informației: www.scj.ro.

Modificarea unei hotărâri. Lipsă de temei legal ori încălcarea sau aplicarea greșită a legii (NCPC) was last modified: iulie 13th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.