Mişcările balanţei

14 Mar 2017
8 voturi, medie: 4,88 din 58 voturi, medie: 4,88 din 58 voturi, medie: 4,88 din 58 voturi, medie: 4,88 din 58 voturi, medie: 4,88 din 5 (8 votes, average: 4,88 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 304

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Publicarea motivării Deciziei CCR privind existența unui conflict instituțional între DNA și Guvern a determinat apariția în spațiul public a numeroase comentarii și reacții.

După anunțarea motivării Deciziei CCR, ministrul justiției, Tudorel Toader, s-a pronunțat în primul rând pentru un dialog cu procurorul-șef al DNA și cu procurorul general al României pe tema anchetei deschise în privința adoptării Ordonanței nr. 13/2017. Mai mulți politicieni îi ceruseră ministrului Toader să ia măsuri imediate împotriva procurorului-șef DNA și a procurorului general al României.

Europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al justiției, a reacționat la aceste cereri din spațiul public.

ORIGINAL Black Friday

„Presiunea pe care o pun politicienii pe justiție, după decizia Curții Constituționale privind O.U.G. nr. 13, este inacceptabilă, iar o schimbare a celor doi procurori cu funcții de conducere ar fi încă un semnal de forță transmis sistemului judiciar, pe care oamenii politici îl vor supus”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei, scrie Agerpres.

„Monica Macovei îl critică pe ministrul justiției, Tudorel Toader, care a afirmat că îi va evalua pe procurorul general Augustin Lazăr și pe procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi”, mai notează Agerpres.

Și tot Agerpres publică explicațiile ministrului justiției cu privire la evaluările anunțate: „Ministrul justiției, în calitate de titular al propunerii de numire și revocare a procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004), are dreptul și obligația de a verifica eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către procurori, conform art. 69 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară”, se precizează în comunicat, ca urmare a afirmațiilor și informațiilor vehiculate în spațiul public, referitoare la competența de a verifica eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către procurorii șefi ai PÎCCJ și DNA”.

„Ministerul justiției mai precizează că evaluarea profesională a procurorilor-șefi, realizată la trei ani și finalizată cu acordarea unui calificativ, se efectuează conform procedurii stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii și este distinctă de evaluarea ministrului justiției, vizând eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către procurorii-șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție”, mai scrie Agerpres.

Între timp, ancheta Parchetului General privind adoptarea O.U.G. nr. 13/2017 continuă.

„Parchetul General anunță că ancheta privind O.U.G. nr. 13 este în curs de desfășurare și privește săvârșirea mai multor infracțiuni, subliniind că procurorul „are obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului”, scrie Agepres.

Universul Juridic publică integral comunicatul Ministerului Public cu privire la această anchetă. „Cauza se află pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, investigația este în curs și privește următoarele fapte prevăzute de legea penală: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin. (1) lit. b din Legea nr. 115/1999, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri (erată). Dosarul a fost înregistrat la Secția de urmărire penală și criminalistică drept urmare a declinării acestuia de către Direcția Națională Anticorupție. (…) Potrivit dispozițiilor legale, procurorul are obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei pe care a fost desemnat să o soluționeze, controlul asupra actelor și măsurilor dispuse de către procuror fiind realizat de către instanța de judecată”, notează Universul Juridic.

Trecem de la Parchetul General la Înalta Curte de Casație și Justiție, acolo unde au avut loc azi audierile a doi lideri politici, Călin Popescu Tăriceanu și Gabriel Oprea.

„Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, le-a spus marți judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție că nu recunoaște acuzațiile pe care i le aduce DNA și nici nu le înțelege, solicitând să fie judecat prin procedura normală în dosarul în care este cercetat pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. (…) Avocatul lui Tăriceanu a cerut amânarea dosarului, pe motiv că dorește să ia la cunoștință probele procurorilor, dar și pentru a depune o listă cu probele sale. Apărătorul a explicat că în rechizitoriu nu apar patru martori care au fost audiați la DNA, iar alți martori au fost de fapt audiați în alt dosar”, consemnează jurnaliștii de la Agerpres. Instanța a hotărât amânarea procesului pentru data de 11 aprilie, dată la care va fi audiat și copreședintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu.

În dosarul fostului ministru Gabriel Oprea, Agerpres notează că: „Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au amânat, marți, pentru 25 aprilie, dosarul în care fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu cheltuirea unor sume din bugetul DIPI, respectiv achiziționarea unui autoturism Audi A8”.

Mediafax scrie azi despre activitatea Camerei Deputaților.

„Camera Deputaților a decis, marți, ca ziua de 27 martie să fie declarată Ziua Unirii Basarabiei cu România, sărbătoare națională, inițiatorul proiectului, deputatul PMP, Eugen Tomac, susținând că „uitarea istoriei este totuna cu trădarea” (…) Proiectul de Lege privind declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională a fost aprobat cu 260 de voturi „pentru”, un vot împotrivă și șase abțineri”, anunță Mediafax.

Și tot la Cameră, aflăm despre un alt vot pe o modificare legislativă, de această dată. „Camera Deputaților a adoptat, marți, legea pentru aprobarea O.U.G. privind înființarea DGPI din cadrul MAI, directorul DGPI fiind numit de ministrul Afacerilor Interne cu avizul CSAT, nu de premier, așa cum prevedea inițial O.U.G., modificarea fiind făcută la propunerea PSD”, mai notează Mediafax.

Senatul a repus în drepturi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. La Senat, potrivit Agerpres, „în ședința plenului de marți, inițiativa legislativă a fostului deputat Bogdan Diaconu prin care se propunea desființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a fost respinsă”.

„Plenul și-a însușit, cu 101 voturi „pentru”, Raportul de respingere întocmit în acest caz de Comisiile juridică, pentru drepturile omului și pentru egalitate de șanse.(…) Camera Deputaților a adoptat tacit, în calitate de prim for sesizat, acest proiect prin care se abroga Legea nr. 48/2002 cu modificările și completările ulterioare. Prin Legea nr. 48/2002 s-a înființat CNCD, iar abrogarea acestei legi însemna desființarea instituției”, notează Agerpres.

Cotidianul scrie despre faptul că M.Ap.N. caută să își mărească efectivele de rezerviști : „Ministerul Apărării Naționale intenționează să încadreze în acest an 2.800 de posturi de ofițeri, maiștri militari/subofițeri și gradați/soldați, în corpul rezerviștilor voluntari, conform unui proiect de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a prevederilor legii privind Statutul rezerviștilor voluntari”. Cotidianul oferă și alte detalii despre aceste recrutări de personal: „Pentru a putea fi recrutați, rezerviștii voluntari trebuie să nu fi fost condamnați penal printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, să nu facă parte din organizații interzise de legislația română, să nu aparțină unor culte care contravin normelor de păstrare a ordinii publice sau care încalcă bunele moravuri, să cunoască limba română și să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani. La încetarea contractului, rezerviștii voluntari sunt trecuți în poziția de rezervist, în rezerva de mobilizare, în condițiile legii”.

În finalul revistei din această seară, vă invităm la un eveniment juridic important, Conferința națională „Răspunderea executorului judecătoresc: penală, disciplinară și civilă”. Subtema: „Interacțiunea executorului cu avocatul”, care va avea loc pe 31 martie a.c. în  „Aula Magna” a Facultății de Drept din cadrul Universității din București. Mai multe detalii despre modalitatea de înscriere și de participare la acest eveniment puteți afla de pe portalul Universul Juridic.

Seară frumoasă!

Mișcările balanței was last modified: martie 14th, 2017 by Claudiu Pamuc

Recomandări

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter