„Mioriţa” pandemiei

Deschidem Revista din această seară cu un articol din Le Figaro consacrat situației din România, după creșterea numărului de persoane depistate pozitiv la testele COVID-19. Publicația franceză notează că România a ajuns pe locul doi într-un top al numărului de persoane infectate, raportat la 100.000 de locuitori.

„«România riscă să devină Brazilia Europei», a titrat cotidianul italian Il Messaggero, săptămâna trecută, îngrijorat, pe bună dreptate, de numărul mare de noi cazuri de COVID, raportat la testele efectuate, notează Le Figaro. Iar de weekendul trecut, românii au fost anunțați că trebuie să rămână în carantină timp de două săptămâni, la sosirea în Italia. Efectele au fost vizibile imediat. Chiar și campioana română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial în ierarhia WTA, a renunțat la participarea la turneul de la Palermo, care debutează pe 3 august”, notează cotidianul francez într-un articol sub titlul: „COVID-19: românii, arătați tot mai mult cu degetul”, scrie Libertatea.

Le Figaro scrie și despre cifrele epidemiei din România.

„Spre sfârșitul stării de urgență, la mijlocul lunii mai, rata de pozitivitate a testelor căzuse la 1,79%, observă Le Figaro. De atunci însă, ea a început să crească ușor spre o medie de 5,53%, la finalul săptămânii trecute. Rata de infectare ar fi de fapt de 22%, deoarece acești oameni nu s-ar fi testat niciodată, dacă nu ar fi existat obligația impusă de Grecia, dar și de Austria sau chiar de Cipru, de luni”, consideră Le Figaro, mai arată Libertatea.

Introducerea carantinei în anumite localități din România a determinat o serie de reacții din partea edililor și politicienilor locali, care reclamă faptul că aceste măsuri afectează accesul locuitorilor la locurile de muncă. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, susține că autoritățile locale trebuie să dea un exemplu cetățenilor și să respecte măsurile de carantină locală, pentru că, în caz contrar, efectul asupra oamenilor va fi negativ.

„Trebuie să le explice oamenilor: această măsură e pe timp limitat, o iau pentru 2 săptămâni, depinde de voi să reluăm activitățile cât mai repede. Trebuie să existe un impuls motivațional pentru oameni, care să fie participativi la această decizie”, a mai spus dr. Rafila, scrie Evenimentul Zilei.

„Dacă nu facem nimic, suntem ca în Miorița. E o baladă foarte frumoasă, singurul lucru care nu-mi place e că ciobanul scria doar scrisori de adio și nu făcea nimic ca să se apere. Noi trebuie să învățăm să ne apărăm, cred că e extrem de important acest lucru, și să ne apărăm din timp, nu când lupta devine inegală”, a mai arătat dr. Alexandru Rafila, reprezentantul OMS în România, mai notează Evenimentul Zilei.

După cum evoluează situația epidemiologică, și în acestă toamnă, cursurile școlilor ar putea debuta online. Senatul a adoptat în acest sens un Proiect de Lege care reglementează  cursurile online din învățământul preuniversitar și universitar. Senatorii au aprobat cu 102 voturi „pentru” și 26 „împotrivă” Proiectul de Lege care permite ca activitățile școlare din învățământul preuniversitar și universitar să se poată desfășura și online, în situațiile impuse de starea de urgență sau cea de alertă.

„Proiectul legislativ a fost inițiat de senatorul PSD Ecaterina Andronescu și a fost adoptat la Senat care este camera decizională în acest caz. Senatorul PSD a explicat în plen, înainte de vot, că este vorba de o inițiativă legislativă menită să completeze legea educației, astfel încât să se poată exercita dreptul la educație și în perioadele de excepție. Proiectul a fost adoptat cu o serie de amendamente, formulate în cadrul comisiei de specialitate, după ce într-o primă fază a fost respins la Camera Deputaților.În același context, vicepremierul Raluca Turcan a declarat că Guvernul își dorește ca, în viitorul an școlar, cursurile să se țină în clase, cu profesori, însă acest lucru va fi posibil doar în condițiile în care vor fi asigurate regulile de distanțare dintre elevi. Pentru aceasta, a precizat vicepremierul, este nevoie de suplimentarea spațiilor de predare”, arată Evenimentul Zilei.

Presa mai scrie despre anunțurile ministrului Florin Cîțu în legătură cu majorarea alocațiilor pentru copii și a pensiilor.

„Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a anunțat, luni seară, la Realitatea Plus, că alocațiile vor fi majorate de la 1 august cu un procent ”în jurul a 15%”. Proiectul este în avizare și va intra în ședința de Guvern din această săptămână. (…) Întrebat care ar fi procentul de majorare luat în calcul, Cîțu a precizat că este mai mare decât propunerea făcută pentru pensii. Propunerea era de majorare de 10%”, scrie News.ro.

„Ministrul Finanțelor Publice a precizat că decizia privind majorarea pensiilor va fi anunțată la jumătatea lunii august”, mai arată News.ro.

Consiliul UE a numit procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO), care va fi condus de Laura Codruța Kovesi.

„România va fi reprezentată de Cătălin-Laurențiu Borcoman, fost șef al DIICOT Brașov”, arată Știrile Transilvaniei.

„Borcoman, fost șef al DIICOT Brașov, este unul dintre cei trei candidații desemnați de Ministerul Justiției pentru funcția de procuror european, alături de Daniel Horodniceanu și Claudiu Dumitrescu. 14 procurori europeni, printre care și cel român, au fost numiți pentru un mandat de șase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. (…) Procurorii europeni vor supraveghea investigațiile și urmăririle penale și vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-șef European”, arată Știrile Transilvaniei.

Presa scrie și despre Bulgaria și Croația, țări care ar putea adopta euro înaintea României

„Bulgaria și Croația au fost acceptate în mecanismul ERM-2, o cameră de așteptare obligatorie înainte de adoptarea euro, decizie care deschide calea pentru prima extindere a zonei euro din ultimii cinci ani, a anunțat vineri Banca Centrală Europeană (BCE)”, transmite Reuters, notează Știrile Transilvaniei.

„În urma acordului miniștrilor de Finanțe din zona euro și al oficialilor BCE, cele două state est-europene vor intra și în uniunea bancară, cele mai mari bănci ale acestora urmând să intre sub supravegherea BCE de la 1 octombrie, potrivit unui comunicat al băncii centrale.Bulgaria și Croația trebuie să petreacă cel puțin doi ani în ERM-2 înainte de a începe  pregătirile practice de adoptare a euro, un proces care durează de obicei încă un an. În aceste condiții, aceste țări vor intra în zona euro cel mai devreme în 2023. Pe parcursul celor doi ani, Bulgaria și Croația trebuie să promovese politici economice «solide», să îndeplinească criteriile de membre ale zonei euro și să aibă curs valutar stabil”, mai arată Știrile Transilvaniei.

Vă doresc o seară liniștită!