Ministrul Muncii și Justiției Sociale despre efectele aplicării Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

7 feb. 2018
Vizualizari: 2793

În data de 6 februarie 2018, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia-Olguța Vasilescu, a făcut, la sediul ministerului, o serie de precizări referitoare la efectele aplicării Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, reproduse într-un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al Misterului Muncii și Justiției Sociale (www.mmuncii.ro).

👍Vezi aici: Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – modificări (O.U.G. nr. 91/2017)

Redăm, în continuare, respectiva declarație de presă, astfel cum a fost ea publicată de către Ministerul Muncii.

 

Declarație de presă

Precizări referitoare la efectele aplicării Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și evoluția pensiilor publice în România

În ceea ce privește discuțiile apărute în spațiul public privind  salarizarea personalului bugetar, aș vrea să fac niște precizări menite să înlăture confuzia care se face între legea salarizării și modificările de la Codul Fiscal privind transferul de contribuții de la angajator la angajat sau plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie pentru angajații în regim part-time. Legea salarizării a fost adoptată în luna iunie 2017.

Raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu a fost stabilit între 1- adică salariul minim pe economie și 12 – reprezentând salariul președintelui. Anterior, în vechea lege, raportul prevăzut era de 1 la 15, dar în realitate ajunsese și de 1 la 18.

Întrucât acest raport este determinat de salariul minim pe economie și de fluctuațiile sale, la momentul apariției legii, salariile tuturor înalților demnitari, inclusiv cel al președintelui României, care erau stabilite printr-o O.U.G. promovată în 2015, au scăzut cu sume cuprinse între 20 și 40%. Exemplu: la 1 iulie 2017, salariul președintelui a scăzut de la 21.540 lei brut, adică 15.108 net, la 17.400 brut și 12.204 net. Menționez că salariul minim este cel care determină stabilirea cuantumului salariului președintelui și deci, ca urmare a majorării salariului minim de la 1.450 la 1.900, dar și a scăderii impozitului pe salariu de la 16 la 10%, ceea ce este valabil pentru toți salariații, de la 1 ianuarie a avut o creștere, dar salariul său net actual este, în continuare, mai mic decât anterior aplicării legii salarizării (13.338 net).

De ce discut despre salariul președintelui? Pentru că el determină maximum în sistemul bugetar și niciun alt salariat nu îl mai poate depăși.

În momentul apariției legii, mai mulți bugetari aveau salarii peste președintele României, în special cei cu funcții de conducere cărora li  s-au ajustat salariile. Menționez că s-a știut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu, cel puțin, am anunțat acest lucru în mai multe interviuri, dar și în cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbătut legea salarizării.

Sigur că nu am pornit de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un raport corect și în trend cu legile altor țări din Uniunea Europeană, au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depășeau salariul președintelui, cât și în cazul unor categorii de funcționari care erau duble față de ceea ce permitea grila stabilită pentru anul 2022. Culmea este că aceiași care criticau salariile mari de la stat și le prezentau ca și exemple de risipă bugetară sau care solicitau un raport de măcar 1 la 13 sunt aceiași care, acum, consideră că nu este oportună niciun fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acesta este scăpat de sub orice control.

Legea a avut ca scop, în primul rând, echilibrarea sistemului de salarizare. În cazul în care am fi aplicat oricare dintre cele 9 legi lucrate anterior acesteia, nu am fi reușit să rezolvăm problema, deoarece prevedeau creșteri uniforme la întreg sistemul. Adică, un bugetar cu 2.000 lei salariu primea o creștere de 15%, respectiv 300 lei, iar un bugetar cu  20.000 lei primea o creștere tot de 15%, adică de 3.000 lei. În acest fel, s-ar fi adâncit și mai mult dezechilibrele și nu am fi putut să stabilim criterii corecte.

Un alt principiu a fost acela că la muncă egală, trebuie să fie salarii egale. În sistem, însă, un consilier de ministru de la Ministerul Economiei avea un salariu de 4.477 lei, iar un consilier de la Ministerul Sănătății avea 12.000 lei, mult peste un secretar de stat.

Un director la Ministerul Agriculturii avea 12.498 lei, de la Ministerul Economiei 3.560 lei, iar de la Ministerul de Externe 18.280 lei.

Pe parcursul mai multor ani, s-au asimilat prin diferite acte normative care nu au ținut cont de echilibrul sistemului, fie ocupații gen IT-it cu magistrat, fie funcționar public cu ambasador, reprezentând salarii nejustificat de mari în raport cu funcții similare din sistemul public.

Din cauza acestor dezechilibre atât de mari, abia în anul 2022 se va echilibra sistemul, în sensul ca aceeași funcție și gradație să fie plătite la același nivel, indiferent de instituția publică. Să nu uităm însă, că bugetarii cu salarii de lux sunt oricum avantajați față de ceilalți, în sensul că, cei care au creșteri prevăzute etapizat, abia în anul 2022 îi vor ajunge din urmă pe aceștia care se opresc, de luna aceasta, direct la grila din 2022.

Aș vrea să fac precizări pe care le-am făcut de foarte multe ori în ultima perioadă.

În anul 2018, toți bugetarii au o creștere de 25% pe brut, de la 1 ianuarie, cu două excepții:

– Cei care coboară direct în grila din 2022, adică cei cărora le-au fost ajustate salariile;

– Cei care au o creștere mai mare de 25%, adică 28,5%, cum ar fi IT-iștii, cercetătorii, persoanele cu handicap și lucrătorii sezonieri.

În același timp, personalul didactic auxiliar va mai avea de la 1 martie o creștere de 20%, iar medicii și asistentele urcă direct pe grila din 2022.

Din anul 2019, bugetarii vor avea creșteri diferite, astfel încât cei cu salarii mai mici vor avea o creștere mai mare, iar cei cu salarii mari vor stagna sau vor avea creșteri mai puțin semnificative.

De exemplu, în lege sunt prevăzute, la fiecare familie ocupațională, grile de salarizare cum ar fi suma de 6.000 lei pentru un consilier. Un bugetar care acum are peste 6.000 de lei, de la 1 ianuarie 2018 este coborât în grilă direct la 6.000 lei. Are 7.000 acum, va avea 6.000. Un alt consilier, de același rang, care are 2.000 și trebuie să ajungă la 6.000, crește anual, din 2019, cu ¼ din diferență, adică 1.000 de lei anual, în fiecare din cei 4 ani, până în 2022. Alt consilier, tot de același rang dar care este salariat într-o altă instituție bugetară, care are salariul de 5.000 lei și trebuie să ajungă tot la 6.000, va crește tot cu ¼ din diferență anual, adică 250 de lei. Am luat un exemplu generic, evident, de edificare. Toți bugetarii interesați pot studia legea ca să afle cu exactitate la ce nivel vor ajunge în 2022. Noi considerăm că abia atunci sistemul va fi perfect echilibrat și, începând din ianuarie 2023, salariile vor crește anual raportat la salariul minim pe economie, deci toți având aceeași creștere.

Atenție!  Pentru funcțiile de execuție, în grilă, sumele nu au incluse sporuri și vechimea. Aceste elemente se adaugă.

În ceea ce privește sporurile, am constatat că în multe cazuri depășeau ca și cuantum salariile de bază. S-a luat decizia plafonării cuantumului sporurilor per total ordonator de credite la 30%, așa cum era și în Legea 284/2010. Este o practică europeană și s-a ținut cont de ea și în 2010, și în 2017.

Sigur, asta nu înseamnă că un angajat în spital, la boli infecțioase trebuie să aibă sporuri de 30%. Poate avea și 80%, dar obligația încadrării în limita de 30% rămâne la ordonatorul principal de credite.

Impactul legii, fără transferul contribuțiilor, este de 42 miliarde lei, pe 4 ani, iar cu transfer este de 62 miliarde. Deci PSD a respectat promisiunea electorală.

Mai mult, o serie de critici spun că ceea ce am dat cu o mână, adică o creștere de 25% din 2018, am luat înapoi cu alta.

Menționez că majorările salariale au început încă din anul 2017, luna ianuarie, prin mai multe acte normative care au generat în plus la buget cheltuieli salariale de la 58 miliarde lei în 2016, la 71 miliarde lei în 2017 și ajung în 2018 la 81 de miliarde. Asta înseamnă că în 2017 s-au făcut majorări salariale per total bugetari de 22%, sigur, în unele cazuri mai mici, în altele și de 50%, tocmai pentru a se echilibra sistemul.

Asta înseamnă 22% brut în 2017 fără transfer și 25% brut în 2018 sau, dacă vreți pe net, de 4%.

Unde s-au făcut majorările salariale în cursul anului 2017?

începând cu 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, s-au majorat în medie cu 15%, (Legea nr. 250/2016)

începând cu 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare s-au majorat cu 15% (Legea nr. 250/2016 și O.U.G. nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative)

începând cu data de 1 februarie 2017, personalul din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, a beneficiat demajorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază și a cuantumului sporurilor (O.U.G. nr. 2/2017)

începând cu data de 1 februarie 2017, personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. IV Familia ocupațională de funcții bugetare „Cultură” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, capitolul I, litera b), a beneficiat de majorarea  cu 50% a cuantumului brut al salariilor de bază și al sporurilor (O.U.G. nr. 2/2017)

începând cu luna aprilie 2017, includerea, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în soldele de funcție/salariile de funcție, a diferenței de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009;

începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate – acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, pe baza pontajelor și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit – se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (Legea nr. 115/2017), ceea ce a dus la majorări salariale.

• în intervalul 1 aprilie 2017 – 30 iunie 2017 personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, au beneficiat, până la sfârșitul anului 2017, de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea nr. 115/2017). Este sporul despre care sindicatele din poliție spun acum că s-a eliminat, dar acesta nu făcea parte din lege și detalii vă va oferi doamna ministru Carmen Dan într-o conferință de presă, planificată în zilele următoare.

începând cu luna iunie 2017, prin Legea nr. 137/2017 pentru aprobarea O.U.G. nr. 2/2017 s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru:

– personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație;

– personalul din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, agențiilor județene pentru protecția mediului, Gărzii Naționale de Mediu și Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

– personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al comisariatelor regionale și județene pentru protecția consumatorilor.

• de la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit O.U.G. nr. 2/2017, din:

– bibliotecile naționale sau de importanță națională, stabilite potrivit legii, precum și din cadrulBibliotecii Academiei Române;

– muzeele de importanță națională, stabilite potrivit legii.

• de la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal:

– personalul din instituțiile și autoritățile subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, inclusiv oficiile de studii pedologice și agrochimice, cu excepția Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, unde salariile erau deja consistente;

– personalul din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și din unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia;

– personalul din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului;

– personalul medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice;

– personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, precum și personalul din direcțiile județene de cultură, respectiv a municipiului București, care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017;

– personalul de specialitate din cadrul secretariatului tehnic din structura Consiliului Economic și Social.

de la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal:

– personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare;

– cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016;

– personalul din cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989.

de la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 (30 iunie 2017) cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Autorității pentru Reformă Feroviară s-a stabilit la nivelul aflat în plată pentru personalul din cadrul Ministerului Transporturilor.

• începând cu data de 1 octombrie 2017, s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție alepolițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile/instituțiile/structurile aflate în subordinea sa, cu excepția celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 (O.U.G. nr. 56/2017)

începând cu data de 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază alepersonalului civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, precum și a celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 (O.U.G. nr. 56/2017)

• Majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit Legii nr. 152/2017 și O.U.G. nr. 56/2017 s-au aplicat la salariul de bază/solda de bază/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta.

începand cu 1 octombrie 2017 s-au majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare (O.U.G. nr. 62/2017).

Începând cu data de 1 iulie a.c., salarizarea personalului din sectorul bugetar se face în baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

începând cu 1 iulie 2017, potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, salariile de bază ale personalului din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora, s-au stabilit prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, conform Nomenclatoarelor prevăzute în anexele la lege

începând cu 1 iulie 2017, indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică s-au stabilit prin înmulțirea coeficienților prevăzuți de lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Ø  Prin Legea nr. 274/2017, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017, s-au acordat următoarele majorări ale cuantumul brut al salariilor de bază:

–  cu 30% pentru personalul din cadrul:

a) Academiei Oamenilor de Știință din România;

b) cluburilor sportive universitare;

c) Institutului Cultural Român;

d) Secretariatului de Stat pentru Culte;

e) instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea consiliilor locale sau județene, care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit O.U.G. nr. 2/2017;

– cu 15% pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Muncii și Justiției Sociale și din instituțiile aflate în subordinea și sub autoritatea acestuia, precum și ale personalului din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea și sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale;

Prin Legea nr. 274/2017, de la data intrării în vigoare a acesteia, s-au majorat cu 35% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Așa cum puteți observa, anul trecut, au fost efectuate mai multe majorări salariale, prin ordonanțe de urgență și legi, ceea ce a dus la o creștere a bugetului de cheltuieli salariale cu aproximativ 13 miliarde lei, deci retorica din ultimele luni că au crescut doar salariile demnitarilor, nu are nicio bază reală.

Sigur că adevăratele creșteri sunt din 2019, mai ales pentru cei cu salarii mici, în unele cazuri ajungându-se la dublarea salariilor față de 2016.

Acum, aș dori să răspund, punctual, la toate întrebările ridicate în spațiul public, în ultimele zile:

1. În sectorul bugetar sunt mai mulți angajați în regim part-time. Legea salarizării nu afectează sub nicio formă drepturile salariale ale acestora. Dar în O.U.G. nr. 79/2017 s-a stabilit că angajații plătesc contribuții la nivelul salariului minim. Sunt exceptate în O.U.G. o serie de categorii cum ar fi:

–  Elevii, studenții ucenicii până la 18 ani, persoane cu dizabilități, pensionari pentru limita de vârstă, mai puțin cei care au pensii speciale și dacă mai au o slujba de 8 ore sau cumulează din mai multe slujbe nivelul salariului minim și alte categorii de persoane cărora, prin lege, li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi.

Întrucât în sectorul bugetar sunt angajați part-time pe ocupații cum ar fi femei de serviciu, contabili, profesori etc., s-a luat decizia ca ministerele de resort să încerce întregirea normei la 8 ore, să constate dacă vreunul dintre acești angajați poate fi încadrat la excepțiile din O.U.G. nr. 79/2017. De asemenea, în proxima ședință de Guvern, pentru cei care nu se încadrează în aceste condiții, va fi emisă o ordonanță de urgență. Putem considera acest capitol în curs de rezolvare.

Aș vrea să amintesc că prevederile O.U.G. nr. 79/2017 au dus la un transfer de la capitolul muncă part-time la normă întreagă pentru peste 185.000 de angajați, evitându-se astfel munca la gri.

Angajații part-time, în marea lor majoritate, după cum s-a observat în ultimele luni, lucrau 8 ore dar erau pontați 2 sau 4 ore, ceea ce le afecta cuantumul drepturilor la pensie.

2. În ceea ce privește grefierii, la momentul dezbaterii legii salarizării, au avut reprezentanți care au participat la dezbaterile parlamentare și au putut să își susțină punctul de vedere. Grila din Legea nr. 153/2017 pentru grefieri s-a elaborat având la bază datele transmise de Ministerul Justiției, în data de 22 februarie 2017, în format electronic. În plus, trei reprezentați ai CSM au participat la elaborarea legii salarizării înainte de apariția ei, pe partea de salarizare a capitolului Justiție. Creșterile care se înregistrează pe legea salarizării pentru grefieri, până în anul 2022, față de salariile actuale transmise de MJ, sunt cuprinse între 23% și 99%. Întrucât salariile grefierilor, cu tot cu creșteri, nu depășeau grila stabilită în 2022, rezultă că nu ar trebui să înregistreze nicio pierdere.

Nici transferul contribuțiilor nu afectează salariile grefierilor deoarece sunt între bugetarii care au o majorare de 25%, de la 1 ianuarie a.c., adică acoperitoare pentru procentul de 22,5%.

O variantă posibilă pentru scădere este să se fi modificat cuantumul salariilor prin hotărâri judecătorești, după apariția legii. Menționăm că deocamdată Regulamentul de sporuri pentru Justiție nu este finalizat de către ministerul de resort, regulament care ar urma sa fie aplicat in situația în care salariile majorate cu 25% depășesc nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022. E valabil nu doar pentru grefieri, ci și pentru criminaliști și alți angajați ai instituțiilor din capitolul Justiție.

În ultimele 6 luni, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat MMJS. Abia ieri, ulterior invitației publice a MMJS la dialog, ne-au transmis și nouă comunicatul de presă remis dvs. Le adresăm, din nou, invitația la dialog, pentru miercuri, ora 9, pentru a constata dacă nu este vorba de o modalitate eronată de calcul.

De altfel, în ultimele  luni, am constatat mai multe greșeli de aplicare a legii. Caz concret în Asistența socială, unde sindicatele invocau pierderea unui spor. Le-am demonstrat ca nu s-a pierdut niciun spor în 2018 și aplicau greșit legea. Este motivul pentru care, luna trecută, am postat pe site-ul MMJS, un ghid agreat și de Curtea de Conturi, în care explicăm cum se aplică legea în cazurile pentru care am primit mai multe sesizări. E posibil să fie și cazul grefierilor. Ieri, specialiștii MMJS au făcut o simulare pe fluturașul din decembrie al unui grefier și nu se înregistrează nicio scădere.

3. În ceea ce privește salariile personalului auxiliar din spitalele de psihiatrie, TBC și boli infecțioase nu se înregistrează niciun fel de scăderi deoarece prin O.U.G. nr. 91/2017 s-a prorogat termenul de încadrare în limita de sporuri de 30%, până în luna martie, data până la care Ministerul Sănătății trebuie să elaboreze regulamentul de sporuri;

4. Referitor la teama angajaților din biblioteci, muzee și alte instituții subordonate Ministerului Culturii, menționez că în conformitate cu legea salarizării nu există motive de scădere a salariilor.

5. Vis-a-vis de situația de la Ministerul de Externe, unde există mai mulți funcționari din cadrul aparatului central cărora le scad salariile, menționăm că acest lucru se produce deoarece sunt salarizați la nivel de funcție de conducere din minister, și nu la nivelul gradului diplomatic pe care îl au. Aceștia pot opta fie pentru funcția diplomatică, fie pentru calitatea de funcționar public, cu funcție de conducere, al cărei nivel de salarizare este același pentru toate ministerele.

6. La subordonatele din cadrul Ministerului Tineretului este exclus să scadă vreun salariu, ei având printre cele mai mici salarii, motiv pentru care au primit majorări salariale și anul trecut.

7. Scad salariile polițiștilor?

Este o generalizare incorectă.

În aplicarea legii salarizării bugetarilor nu există scăderi de salarii pentru polițiști.

La polițiști este un alt efect – a încetat aplicarea unui spor care a fost foarte clar definit ca fiind aplicabil pentru numai 6 luni. Iar toți cei din sindicate, care se plâng, știau de faptul că sporul respectiv era doar pentru anul 2017.

De altfel, acest spor nu a fost introdus prin legea salarizării, ci distinct printr-un amendament în Parlament. Și mi-amintesc că sindicatele au fost atunci în Parlament și știu foarte bine discuțiile de atunci.

De acest spor au beneficiat până în decembrie 2017 aproximativ 8.000 de polițiști din cei 127.000 de angajați ai MAI.

Pentru că acest spor nu a fost unul permanent nu putem spune acum că s-a tăiat. El și-a încetat aplicabilitatea de drept în decembrie 2017.

Așadar, revenind la legea salarizării, singurul efect pentru zona MAI este pentru anumiți manageri publici și aici e vorba de o sumă de aproximativ 600 de lei și pentru o singură funcție de conducere, deci o sumă din vârful piramidei salarizării în MAI, unde e vorba de o diferență de 160 de lei.

Trebuie menționat că la managerii publici există scăderi la toate instituțiile publice.

8. În legătură cu angajații din IT. Situația celor de la stat a fost rezolvată prin acordarea majorării de 28,5% pentru acoperirea transferului contribuțiilor, iar cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei O.U.G. aflată în lucru la Ministerul de Finanțe.

9. În ceea ce privește mediul privat, menționăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaților și pentru a se evita situația ca patronii să profite de modificare Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în Revisal și mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că, pentru restul de 50% vor scădea salariile, este fără fundament. În al doilea rând, prin O.U.G. nr. 82/2017 s-a trasat angajatorilor ca și obligație să înceapă negocierea contractelor individuale, astfel încât angajații să fie siguri că se operează transferul contribuțiilor, aceștia din urmă putând să opteze, acolo unde nu există sindicat, pentru reprezentarea la orice federație de ramură, în cadrul negocierilor. Menționăm că angajatorii nu trebuie să suporte cheltuieli în plus, dacă fac acest transfer, față de cât plăteau anul trecut prin cheltuiala totală a angajatorului, deci nu au niciun motiv să umble la salariul net angajatului, altul decât a vrea să obțină un profit mai mare. Mai mult, ca să fim siguri că nu vor exista derapaje, Guvernul a semnat un protocol de colaborare cu CNSLR Frăția, cea mai mare confederație sindicală prin care s-a stabilit că, la nivelul fiecărui județ, se constituie echipe mixte, formate din reprezentați ai structurilor teritoriale ale Guvernului, cum ar fi inspectorate teritoriale de muncă (ITM) și ai sindicatelor care au rolul să anunțe, în timp util, care sunt firmele care profită de modificările Codului Fiscal în defavoarea angajatului, astfel încât ITM-urile să efectueze controale. În plus, Inspecția Muncii derulează o campanie de informare pentru angajați și angajatori.

Trebuie, însă, să fim realiști și să amintim că, dacă patronul dorește scăderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face și anul trecut și o poate face și acum, pentru că nu avem o economie centralizată, iar puterea de intervenție a statului se limitează doar la salariul minim pe economie.

Ca o concluzie, strict din cauza transferului contribuțiilor, salariile nu pot scădea.

În momentul în care s-a lucrat la Codul Fiscal, au fost luate în calcul mai multe variante de lucru, una dintre ele se referea la o scădere a contribuțiilor de la 39,25 la 35%, măsură regândită ca urmare a negocierii cu sindicatele, care au solicitat ca și angajatorul să rămână cu  o contribuție reprezentând fondul de garantare a creanțelor salariale, concediile medicale și pentru accidentele de muncă, aceasta fiind una dintre cauzele care a dus la faptul că netul angajaților din mediul privat nu crește atât cât estimaserăm noi.

Semnalăm că acolo unde statul are puterea de a interveni la salariul minim, fără nicio opreliște, a făcut-o, astfel încât netul angajatului pe salariul minim a crescut cu 9,1%, iar brutul cu 31%.

Serviciul Comunicare și Mass-Media

Sursa informației

Ministrul Muncii și Justiției Sociale despre efectele aplicării Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice was last modified: februarie 7th, 2018 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: