[UPDATE: Punctul de vedere al procurorului general – solicitarea de revocare din funcție, trimisă în cursul zilei de 27 decembrie] Ministrul justiției a declanșat procedura de revocare a procurorului general al PÎCCJ, domnul Augustin Lazăr

28 dec. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 600

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 28 decembrie 2018: Ministerul Public. Punct de vedere referitor la intenția ministrului justiției de a trimite, în cursul zilei 27 decembrie 2018, președintelui României cererea de revocare din funcție a domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Potrivit unui comunicat, Ministerul Public a dat publicității punctul de vedere al domnului Augustin Lazăr referitor la intenția ministrului justiției de a trimite, în cursul zilei de 27 decembrie 2018, președintelui României cererea de revocare din funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justițiea acestuia.

Contenciosul administrativ roman Rarincescu

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul punct de vedere, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Public:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), domnul Augustin Lazăr, consideră că anunțul public al ministrului justiției referitor la continuarea procedurii de revocare ignoră cadrul legal și recomandările instituțiilor europene referitoare la acest subiect. Astfel, exprimarea nejuridică privind pretinsa «tragere de timp» are ca scop dezinformarea opiniei publice în legătură cu procedura legală de verificare de către instanța de contencios a «evaluării» procurorului general, efectuată cu depășirea atribuțiilor legale ale ministrului justiției, precum și a legalității documentului intitulat «Raport de evaluare». În acest sens, art. 39 alin. (1) și alin. (3) teza a IV-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilește că «evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție […] se face de o comisie compusă din procurori, membri aleși ai Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puțin de tribunal, desemnați de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii».

Totodată, procurorul general al PÎCCJ atrage atenția că demersul ministrului justiției ignoră recomandarile GRECO, ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), precum si ale Raportului MCV, care cer stoparea acțiunilor care afecteaza statul de drept și implementarea recomandărilor indicate.

De asemenea, procurorul general al PÎCCJ, domnul Augustin Lazăr, subliniază că solicitarea de revocare din funcție a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, care a arătat că raportul de evaluare al ministrului justiției «nu respectă dispozițiile legale în vigoare, standardele internaționale și naționale în materia activității Ministerului Public și contravine direcției jurisprudențiale conturate atât de organismele internaționale, cât și de Curtea Constituțională a României».

Având în vedere cele expuse, domnul Augustin Lazăr consideră că demersul ministrului justiției, cu conținut strict politic, este de natură să afecteze încrederea publică în capacitatea instituției de a-și îndeplini rolul constituțional.

În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dorește să asigure opinia publică despre faptul că Ministerul Public își va îndeplini în continuare cu fermitate atribuțiile prevăzute de art. 131 din Constituția României, respectiv de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”.

Sursa informației


Update 20 noiembrie 2018: Punctul de vedere al domnului procuror general Augustin Lazăr, prezentat în ședința Secției pentru procurori din data de 19 noiembrie 2018, în care a fost dezbătut „Raportul privind activitatea managerială a procurorului general al României”, întocmit de ministrul justiției​

Potrivit unui comunicat, Ministerul Public a dat publicității punctul de vedere al domnului procuror general Augustin Lazăr, prezentat în ședința Secției pentru procurori din data de 19 noiembrie 2018, în care a fost dezbătut „Raportul privind activitatea managerială a procurorului general al României”, întocmit de ministrul justiției​.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul punct de vedere, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Public:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

Sursa informației


Update 6 noiembrie 2018: CSM. Amânarea avizării propunerii ministrului justiției de revocare din funcție a procurorului general al PÎCCJ

Potrivit unui comunicat din data de 5 noiembrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații:

„Urmare a solicitărilor formulate de domnul Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de domnul Tudorel Toader, ministru al justiției, la datele de 26 octombrie 2018 și 1 noiembrie 2018, ședința Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul căreia se va analiza avizarea propunerii ministrului justiției de revocare din funcție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost reprogramată din data de 13 noiembrie 2018, ora 10.00, pentru data de 19 noiembrie 2018 ora 11.00”.

Sursa informației


Update 5 noiembrie 2018: Criteriile, condițiile și documentele solicitate de către Ministerul Justiției pentru desfășurarea procedurii de numire, în aprilie 2016, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Potrivit unui comunicat din data de 3 noiembrie 2018, urmare a afirmațiilor manipulatorii lansate în mass-media, Ministerul Public a dat publicității „Criteriile, condițiile și documentele solicitate de către Ministerul Justiției pentru desfășurarea procedurii de numire, în aprilie 2016, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procedură legală și transparentă”.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare criteriile, condițiile și documentele solicitate de către Ministerul Justiției pentru desfășurarea procedurii de numire, în aprilie 2016, a procurorului general, astfel cum au fost publicate de către Ministerul Public:

(Pentru a vedea documentele, vă rugăm dați refresh)

Adresa nr. 1/5515/17.02.2016 a Ministerului Justiției

Criteriile și calendarul procedurii de recrutare pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursa informației


Update 2 noiembrie 2018: Ministerul Justiției. Precizări privind numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr

Potrivit unui comunicat din data de 1 noiembrie 2018, Ministerul Justiției a dat publicității următoarele informații:

Numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr

Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018.

1. Anunțul de recrutare

17 februarie 2016 – pe site-ul Ministerului Justiției, a fost postat anunțul cu privire la declanșarea procedurii de recrutare pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anunțul de recrutare a fost însoțit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea funcției de procuror general, iar la capitolul Condiții prevăzute de lege sunt enumerate următoarele: (a) vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror; (b) calificativul „foarte bine” la ultima evaluare; (c) nu au fost sancționați în ultimii 3 ani.

Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor a fost data de 16 martie 2018.

2. Candidați

15-16 martie 2018 – la registratura Ministerului Justiției au fost înregistrate 4 candidaturi pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, printre care și a procurorului Augustin Lazăr.

3. Selecția de către ministrul justiției

21 martie 2016 – data programată pentru dialogul domnului procuror Augustin Lazăr cu ministrul justiției.

1 aprilie 2016 – Ministrul justiției a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii propunerea de numire funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a domnului procuror Augustin Lazăr, pentru o perioadă de 3 ani.

4. Avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit art. 211 alin. (2) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător din 9 martie 2006, „în vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea și orice alte înscrisuri considerate relevante”.

21 aprilie 2016 – prin Hotărârea nr. 258, secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului justiției de numire în funcția de procuror general a domnului Augustin Lazăr.

5. Numirea în funcția de procuror general

28 aprilie 2016 – Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

1. Dosarul de candidatură

Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiției printr-un e-mail transmis în data de 15 martie 2016, ora 12.27, către Direcția Resurse Umane. Din copia e-mail-ului se poate observa că s-au atașat doar un curriculum vitae și o scrisoare de intenție.

Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informații referitoare la cei 4 candidați cu referire expresă la: vechimea în funcția de judecător/procurorcalificativul obținut la ultima evaluare a activității profesionale și eventualele sancțiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns și niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire

În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul „foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerință este verificată pe baza prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menționate mai sus, la data de 12 septembrie 2018, ministrul justiției s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situația evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul nr. 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziție rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de către domnul Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: „Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 aprilie 2017, în trei exemplare…”. Documentul este emis la un an de la numirea în funcție – în baza prevederilor art. 39 alin. (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiției a făcut propunerea de numire în funcția de procuror general a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale.

La data de 28 aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, realizată în baza art. 39 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de procuror general, capitolul Condiții prevăzute de lege, și anume calificativul „foarte bine” la ultima evaluare.

3. Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr

Față de situația identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM nr. 18450 din 19 septembrie 2018, conține doar dată luării la cunoștință a evaluării, și anume 18 septembrie 2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiției).

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 5 septembrie 2018, s-a pus în discuție înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean, prim-adjunct al procurorului general, din funcția de președinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activității profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și avea la bază, conform pct. 1 de pe ordinea de zi, „Constatarea incompatibilității președintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel și înlocuirea acestuia potrivit art. 26 alin. (10) din Hotărârea nr. 676/2007 din 4 octombrie 2007”.

Nu avem cunoștință dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcție și la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deținea, de drept, poziția de președinte al comisiei, în virtutea art. 29 alin. (8) din Hotărârea nr. 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere și un membru supleant.

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activității profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18 septembrie 2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PÎCCJ din 5 septembrie 2018), ci pentru perioada 2014-2016, și nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PÎCCJ din 5 septembrie 2018), ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

21 aprilie 2016 – Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 258 reține următoarele:

„Din înscrisurile atașate, respectiv, propunerea ministrului justiției, referatul Direcției resurse umane și organizare, declarațiile prevăzute la art. 54 alin. (2), raportata la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, declarația pe propria răspundere, de neapartenență la serviciile de informații înainte de anul 1990 și declarația de interese, precum și proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curriculum vitae, al candidatului și 12 lucrări relevante întocmite de acesta în desfășurarea activității, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 21alin. (1)-(5) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere…”.

Aceste documente la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Raportat la prevederile art. 21, având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiției, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele 12 lucrări la care se face referire în Hotărârea CSM nr. 258 din 21 aprilie 2016. În adresa transmisă de Ministerul Justiției către CSM, este menționată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

5. Lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității de către candidați

În dosarul candidatului de la Ministerul Justiției nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea și orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit art. 211 alin. (2) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător din 9 martie 2006”, ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3) raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea și orice alte înscrisuri considerate relevante”.

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18 iulie 2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28 august 2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: „Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției”.

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la pct. 2 – Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire.

6. Atribuțiile Președintelui

Conform dispozițiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, „Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Dacă Președintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că își putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială. Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general.

Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, în forma și în ordinea identificată, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. În același timp, atașez copie după răspunsul nr. 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.

Sursa informației


Update 1 noiembrie 2018: Mesajul procurorului general al PÎCCJ privind dosarul de candidatură aferent procedurii de numire în funcție

Potrivit unui comunicat din data de 31 octombrie 2018, Ministerul Public a dat publicității mesajul procurorului general al PÎCCJ privind dosarul de candidatură aferent procedurii de numire în funcție.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul mesaj, astfel cum a fost publicată de către Ministerul Public:

„Am aflat abia după o săptămână de suspans că ordonanța de clasare invocată de ministrul justiției nu a fost emisă, confirmată sau verificată de subsemnatul în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, astfel cum acesta a lăsat să se înțeleagă, enumerând-o ca motiv de revocare.

Este un mod tipic de manipulare prin distorsionarea adevărului.

Ministrul justiției exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, făcută cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanța emisă de procurorul-șef adjunct de secție Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Această ordonanță de disjungere cu privire la alte persoane a ajuns prin declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar pe care l-am repartizat, spre soluționare, unui procuror.

Copiile mai multor lucrări au fost introduse într-un plic și depuse împreună cu proiectul de management la Ministerul Justiției, unde eroarea a fost observată și înlăturată. Proiectul a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada 4-21 aprilie 2016, fiind pus în dezbatere publică, perioadă în care s-au efectuat verificări asupra candidatului, așa cum s-a dispus prin Hotărârea Secției pentru Procurori nr. 235 din 4 aprilie 2016.

Printr-o adresă emisă, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că această ordonanță de clasare, aparținând altui procuror, nu s-a aflat în dosarul de candidatură. De altfel, documentul care poartă numele altui procuror nu poate fi utilizat pentru verificarea raționamentului juridic al candidatului.

Referitor la evaluarea mea profesională pentru perioada 2011-2013, din consultarea actelor aflate la lucrarea în cauză, a rezultat că evaluarea a vizat activitatea pe care am desfășurat-o în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2012 și de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013, când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit disp. art. 25 alin. (6) din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările și completările intrate în vigoare până la data de 31 decembrie 2015, procurorul general este membru de drept al comisiei de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind activitatea profesională a procurorilor ce fac parte din comisiile de evaluare de la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Dată fiind situația de incompatibilitate în care m-am aflat cu ocazia efectuării evaluării pentru activitatea profesională desfășurată în perioada 2011-2013 când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia potrivit disp. art. 25 alin. (1) lit. b din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările și completările intrate în vigoare până la data de 31 decembrie 2015, raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 a fost întocmit de ceilalți doi membri ai comisiei de evaluare menționate în art. 25 alin. (6) din regulamentul amintit, precum și de membrul supleant al aceleiași comisii.

Cu ocazia avizării propunerii ministrului justiției de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat propunerea formulată, referatul Direcției de resurse umane și organizare, declarațiile depuse, proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general, CV-ul, 12 lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității, constatând că îndeplinesc condițiile de vechime, că nu am fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate iar la ultima evaluare a activității profesionale am fost apreciat cu calificativul «foarte bine».

De asemenea, așa cum rezultă din Hotărârea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 258 din 21 aprilie 2016, s-a constatat că au fost parcurse toate etapele prevăzute de Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 cu modificările și completările ulterioare”.

Sursa informației


Update 30 octombrie 2018: Corespondența PÎCCJ-CSM privind documentele depuse de procurorul general al PÎCCJ în procedura de numire în funcție

Potrivit unui comunicat din data de 29 octombrie 2018, Ministerul Public a dat publicității corespondența PÎCCJ-CSM privind documentele depuse de procurorul general al PÎCCJ în procedura de numire în funcție.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare corespondența PÎCCJ-CSM privind documentele depuse de către procurorul general al României, astfel cum a fost publicată de către Ministerul Public:

(Pentru a vedea documentele, vă rugăm dați refresh)

Adresa PÎCCJ nr. 2631/C/2018 din data de 26 octombrie 2018 privind solicitarea de eliberare a unei copii după rezoluția de clasare referitoare la președintele în funcție

Adresa CSM nr. 3/21818/2018 din data de 29 octombrie 2018 prin care se răspunde solicitării de la punctul 1

Sursa informației


Update 29 octombrie 2018: Mesaj al procurorului general al PÎCCJ privind documentele depuse în procedura de numire în funcție

Ministerul Public. Mesaj al procurorului general al PÎCCJ privind documentele depuse în procedura de numire în funcție

Potrivit unui comunicat din data de 26 octombrie 2018, Ministerul Public a dat publicității mesajul procurorului general al PÎCCJ privind documentele depuse în procedura de numire în funcție.

În acest context, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele precizări, în legătură cu afirmațiile ministrului justiției privind depunerea în mapa de candidatură a unei rezoluții de clasare a dosarului Președintelui României:

„În conformitate cu dispozițiile art. 21^1 din Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului CSM pentru aprobarea «Regulamentului privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător»pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea emiterii avizului Secției pentru procurori, se depun de către candidat și un număr de 10 lucrări întocmite în funcția de judecător sau procuror.

Aceste lucrări se analizează de către Secția pentru procurori din cadrul CSM, în scopul stabilirii aptitudinilor candidatului, și anume: capacitatea de analiză și sinteză, coerența în exprimare, argumentarea din punct de vedere al clarității și logicii, evitarea expunerii și detalierii aspectelor nerelevante, redactarea dispozitivului într-o formă clară și concisă, analiza și interpretarea probelor, precum și modul în care au fost aplicate jurisprudența CEDO și CJUE, dacă a fost cazul.

Lucrările sunt solicitate de către CSM prin regulament și sunt destinate exclusiv emiterii avizului pentru numire.

Ulterior, către Președintele României sunt înaintate propunerea ministrului justiției, hotărărea motivată a Secției pentru procurori din cadrul CSM și CV-ul candidatului.

În niciun caz nu se poate interpreta că prin depunerea unei anumite soluții între cele 10 lucrări solicitate de CSM s-ar urmări influențarea Președintelui României, aceste lucrări nefiind înaintate acestuia.

Pentru lămurirea tuturor aspectelor, am solicitat CSM să-mi comunice oficial dacă la dosarul meu de candidatură există o astfel de soluție de clasare. Telefonic, mi s-a confirmat faptul că nu există, urmând să primesc în zilele următoare și răspunsul în scris.

Solicitarea am formulat-o către CSM, întrucât gestionează dosarele profesionale ale magistraților, în conformitate cu legea și în virtutea rolului de garant al independenței justiției”.

Sursa informației


DNA. Mesaj al Adunării Generale privind declanșarea procedurii de revocare a procurorului general

Potrivit celor publicate pe site-ul oficial (www.pna.ro), în contextul declanșării procedurii de revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, Adunarea Generală a DNA, întrunită la data de 26 octombrie 2018, la solicitarea a peste o treime din totalul procurorilor din cadrul DNA, în temeiul art. 9 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară, a exprimat susținerea comunicatului comun al Asociației Forumul Judecătorilor din România și Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor din data de 25 octombrie 2018.

De asemenea, Adunarea Generală a DNA a adoptat următorul mesaj: „Procurorii DNA își exprimă atașamentul față de valorile statului de drept și de respectarea principiului independenței sistemului judiciar în ansamblul său, care implică garanții clare, puternice și eficiente de respectare a independenței procurorilor în exercitarea mandatului lor prevăzut de lege. În acest sens, procedurile de revocare a procurorilor cu funcții de conducere trebuie să fie temeinic justificate pe baza unor criterii obiective și să evite riscul unor decizii disproporționate și alimentarea unui climat de intimidare și presiune asupra procurorilor”.

Sursa informației


CSM. Solicitarea ministrului justiției de avizare a revocării din funcția de procuror general al PÎCCJ

Potrivit unui comunicat din data de 25 octombrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații:

Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit ca solicitarea ministrului justiției de avizare a revocării din funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a domnului Augustin Lazăr, să fie analizată în ședința din data de 13 noiembrie 2018, ora 10.00.

Avizul motivat va fi înaintat Ministerului Justiției la data de 21 noiembrie 2018”.

Sursa informației


Update 26 octombrie 2018: Președintele României. Raportul privind activitatea managerială de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunerea de revocare din funcție a domnului Augustin Lazăr

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial, în data de 25 octombrie 2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a primit și va analiza Raportul privind activitatea managerială de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunerea de revocare din funcție a domnului Augustin Lazăr.

Totodată, președintele Klaus Iohannis apreciază activitatea procurorului general și consideră că cererea ministrului Justiției este complet neadecvată și de natură să genereze neîncredere în sistem și îngrijorare în rândul partenerilor noștri europeni. Modul în care ministrul a prezentat public raportul este unul tendențios și denotă intenția acestuia de a subordona politic procurorii.

Astfel, se încearcă, din nou, acreditarea ideii că procurorii sunt dușmanii societății. Or, în reprezentarea intereselor generale ale societății și în apărarea ordinii de drept, procurorii au un rol esențial, consacrat expres prin Legea fundamentală. Președintele face un apel la magistrați să nu își piardă încrederea în capacitatea societății românești de a rezista acestui nou asalt asupra statului de drept.

Demersul ministrului justiției de revocare a procurorului general întărește convingerea Președintelui României că domnul Tudorel Toader trebuie să plece de urgență din fruntea ministerului pe care îl conduce. Statul român are obligația de a proteja ordinea de drept, libertățile și drepturile cetățenilor săi, iar acest lucru nu poate fi înfăptuit fără un Minister Public independent și eficient.

Sursa informației


Update 25 octombrie 2018: Ministerul Justiției. Raport privind activitatea managerială a procurorului general al României

Potrivit unui comunicat din data de 25 octombrie 2018, Ministerul Justiției a dat publicității raportul privind activitatea managerială a procurorului general al României.

Pentru mai multe detalii, conținutul respectivului raport, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Justiției, poate fi consultat aici.

Sursa informației


Ministrul justiției a declanșat procedura de revocare a procurorului general al PÎCCJ, domnul Augustin Lazăr

Ministrul Justiției face a doua victimă la nivel înalt, în Ministerul Public. După ce a reușit să obțină revocarea Laurei Codruța Kovesi, din funcția de șef al DNA, Tudorel Toader a anunțat miercuri seară că declanșează și procedura de revocare, a Procurorului General al României. Augustin Lazăr a fost evaluat vreme de 2 luni, iar concluziile nu le-a aflat în mod direct, ci dintr-o declarație de presă a ministrului, informează Știrile Pro Tv.

Vezi și CCR: Conflict juridic de natură constituțională. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA

Astfel, potrivit News.ro., ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunțat, în 25 august, pe Facebook, că declanșează procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr.

„Declanșez procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție!”, a scris Toader pe pagina sa de Facebook, conform sursei menționate anterior.

Astfel, ministrul justiției, Tudorel Toader, îl acuză pe procurorul general că a încălcat legea când a semnat protocoalele cu serviciile de informații, creând astfel premisele unei „justiții paralele, incompatibile cu statul de drept”, arată Mediafax.

Totodată, ministrul Tudorel Toader a afirmat miercuri, în declarația legată de evaluarea procurorului general Augustin Lazăr, că acesta a fost numit de președinte fără evaluare, la propunerea ministrului Raluca Prună, dosarul conținând însă o rezoluție de clasare ce îl viza pe Klaus Iohannis, anunță Cotidianul.

„Pe 27 aprilie 2016 a semnat numirea în funcția de procuror general, unde nu exista evaluarea criteriilor de performanță profesională. Rezultă faptul că ministrului justiției de la acea dată a făcut propunerea de numire în funcția de procuror general cu nerespectarea criteriilor și procedurilor legale. Președintele Republicii nu a verificat legalitatea evaluării în propunerea numirii făcute. De ce ministrul justiției a transmis fără ca dosarul să fie complet, președintele a numit fără a exista verificarea legalității și nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, și nu înțeleg de ce, apare o rezoluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție”, a declarat Tudorel Toader, citat de către Mediafax.

Augustin Lazăr a fost numit procuror general în data de 28 aprilie 2016 de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiției de la acea vreme, Raluca Prună, informează Cotidianul.

[UPDATE: Punctul de vedere al procurorului general – solicitarea de revocare din funcție, trimisă în cursul zilei de 27 decembrie] Ministrul justiției a declanșat procedura de revocare a procurorului general al PÎCCJ, domnul Augustin Lazăr was last modified: decembrie 28th, 2018 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter