[UPDATE: Forma retrimisă spre avizare] Ministerul Justiției. Proiect: Legea privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

Update 4 ianuarie 2021: Forma retrimisă spre avizare

Potrivit site-ului oficial (www.just.ro), luni, 4 ianuarie 2021, Ministerul Justiției a publicat Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției – forma retransmisă spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii la 31 decembrie 2020.

Redăm, în continuare, Proiectul de Lege, așa cum a fost publicat de Ministerul Justiției:

Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.

(2) Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluționarea acestora.

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.

(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.

(5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.

(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

 Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.

(2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

(3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.

Art. 3. – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție și infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului   nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

 Art. 4 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 2¹ – „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru mai multe detalii cu privire la proiect și expunerea de motive, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

Update 24 iunie 2020: Concluziile în urma dezbaterii publice

Potrivit site-ului oficial (www.just.ro), Ministerul Justiției a publicat concluziile în urma dezbaterii publice asupra Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Astfel, au fost prezentate observații și propuneri, atât cu caracter general, cât și punctuale, tehnice, iar, pe parcursul dezbaterii, Ministerul Justiției a reafirmat poziția sa, și anume că susține desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, măsură care, de altfel, este inclusă și în programul de guvernare al actualului Cabinet.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

Update 23 iunie 2020: Transmisia live, pe pagina de Facebook a Ministerului Justiției, a dezbaterii

Potrivit site-ului oficial (www.just.ro), Ministerul Justiției organizează, în data de 24 iunie 2020, începând cu ora 11:00, dezbaterea publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, care va fi transmisă live pe pagina de Facebook a Ministerului Justiției.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

Potrivit site-ului oficial (www.just.ro), marți, 4 februarie a.c., Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Redăm, în continuare, proiectul de lege, așa cum a fost publicat de Ministerul Justiției:

Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.

(2) Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluționarea acestora.

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.

(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.

(5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.

(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.

(2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv procurorul șef adjunct, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

(3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.

Art. 3. – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție și infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului   nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 4 – La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două noi alineate,  alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:

„(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(5) Trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

Art. 5 – Legea nr. 317/2004 privind  Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 01 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 28 va avea următorul cuprins:

„(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea sesizărilor referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor, a cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți, precum și a cererilor privind încuviințarea trimiterii în judecată a judecătorilor și procurorilor.”

2. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

„(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători și magistrați-asistenți, precum și trimiterea în judecată a judecătorilor.

(2) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată, percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.

(3) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) și (2) privind percheziția și reținerea nu se aplică în caz de infracțiune flagrantă.

(4) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță de îndată după primirea sesizării în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu și în termen de 15 zile de la primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată. În caz de egalitate de voturi cererea se consideră respinsă.

(5) Dacă cererea de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sau a trimiterii în judecată privește un magistrat membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.”

Art. 6 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru mai multe detalii cu privire la proiect și expunerea de motive, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației