[UPDATE: Analiza Ministerului Public cu privire la aspectele de neconstituționalitate ale modificărilor Codului penal] Ministerul Justiției. Procesul de evaluare a celor patru coduri fundamentale
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Update 17 mai 2017: Analiză Ministerului Public cu privire la aspectele de neconstituționalitate ale modificărilor Codului penal
Potrivit unui comunicat la Ministerului Public din data de 13 iulie 2018, acesta a publicat o analiză aspectelor de neconstituționalitate cu privire la modificările Codului penal.
Potrivit respectivului comunicat, în continuarea comunicatelor din data de 19 iunie 2018, 25 iunie 2018 și 3 iulie 2018, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că la nivelul instituției a fost finalizată analiza aspectelor de neconstituționalitate identificate în cuprinsul legii de modificare și completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, documentul sintetizând observațiile primite de la unitățile și structurile specializate de parchet din cadrul Ministerului Public.
Având în vedere modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale, analiza realizată în cadrul Ministerului Public a fost înaintată subiecților cu drept de sesizare a Curții Constituționale, menționează instituția.
Pentru mai multe detalii redăm în continuare, analiza aspectelor de neconstituționalitate identificate în cuprinsul legii de modificare și completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, astfel cum a fost publicată de către Ministerul Public.
(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)
[gview file=”https://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/07/analiza_aspecte_de_neconstitutionalitate_cod_penal.pdf” height=”800px”]
Update 17 mai 2017: Noi reacții cu privire la modificările codurilor penale
Potrivit unui comunicat din data de 16 mai 2018, CSM arată că datorită faptului că propunerea Consiliului Superior al Magistraturii vizând modificarea art. 308 din Codul Penal a fost interpretată într-un sens contrar celui urmărit, iar discursul public a valorificat-o ca potențială sursă pentru modificarea conținutului infracțiunii de abuz în serviciu săvârșită de către funcționarii publici, ipoteză pe care Consiliul o respinge în mod categoric, incriminarea sa fiind pe deplin justificată, în ședința Comisiei nr. 1 – Legislație și cooperare interinstituțională din data de 16 mai 2018, a fost reevaluat conținutul propunerii de text pentru a întări scopul urmărit inițial – recuperarea prioritară a prejudiciului în cazul infracțiunilor săvârșite exclusiv în mediul privat.
De asemenea, în aceste comunicat Consiliul Superior al Magistraturii menționează că respinge în mod categoric distorsionarea opiniilor exprimate de acesta în exercitarea rolului său constituțional, în cadrul dezbaterilor publice de către persoane din întreg spectrul politic.
În plus, Curtea de Apel Pitești a anunțat că în data de 16 mai 2018, la sediul Curții de Apel Pitești s-a desfășurat Adunarea generală extraordinară a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești în cadrul căreia a fost luată în discuție prezentarea poziției judecătorilor Curții de Apel Pitești, în legătură cu modificările preconizate a fi aduse codurilor penale.
La Adunarea generală extraordinară au participat 27 din cei 38 de judecători care activează în cadrul Curții de Apel Pitești, iar în urma discuțiilor purtate și a exprimării opiniei, participanții au desfășurat unui protest pe scările căii principale de acces în sediul Curții de Apel Pitești, la data menționată, începând cu ora 15.30.
Update 16 mai 2017: CSM. Noi precizări cu privire la modificările codurilor penale
Potrivit unui comunicat al CSM, din data de 15 mai 2018, Consiliul precizează că s-a implicat în mod activ, potrivit competențelor sale, în procesul legislativ de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, urmărind să se asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, dar și realizarea unei justiții eficiente, bazată pe proceduri predictibile.
În acest context, Consiliul menționează și faptul că a susținut propunerile de modificare rezultate din consultarea sistemului judiciar, respingând acele amendamente care erau de natură să afecteze buna funcționare a justiției ca serviciu în slujba cetățenilor.
În plus, conform respectivului comunicat, fără a contesta dreptul constituțional al parlamentarilor de a propune amendamente, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate accepta însă, excesele de limbaj din expunerea de motive în susținerea unor astfel de amendamente, în cadrul acestei proceduri parlamentare.
Astfel, reiterând rolul constituțional al Consiliului, de garant al independenței justiției, în spiritul unei colaborări interinstituționale loiale, CSM face apel la abordarea cu responsabilitate a discursului public de către toți partenerii de dialog.
Conform unui alt comunicat al CSM, din aceeași dată, Consiliul menționează și faptul că nu a propus instituirea unui prag valoric în cazul vreunei infracțiuni, cu atât mai puțin în cazul infracțiunii de abuz în serviciu săvârșită de funcționarii publici sau în cazul infracțiunilor de corupție.
În același sens, Consiliul informează că a înaintat Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, un punct de vedere asupra solicitării Ministerului Finanțelor Publice, de modificare a Legii nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală. În acest cadru s-a urmărit orientarea spre recuperarea prejudiciului și nu preeminența măsurilor punitive.
În contextul mai larg al dezbaterilor asupra modificărilor Codului penal, Consiliul a propus o abordare integrată a infracțiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a art. 308 din Codul penal, care reglementează exclusiv infracțiuni săvârșite în mediul privat.
Se atrage așadar atenția asupra faptului că varianta de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei, propusă de Consiliu, vizează anumite fapte săvârșite exclusiv de angajații din mediul privat, iar nu de către funcționarii publici.
Update 15 mai 2017: CSM. Mesaj cu privire la procesul de sistematizare a legislației în materie penală
Potrivit unui comunicat al CSM din data de 11 mai 2018, CSM a transmis către instanțe și parchete un mesaj cu privire la procesul de sistematizare a legislației în materie penală.
Astfel, conform respectivului comunicat, rolul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției se află în procedură parlamentară proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Propunerile cuprinse în proiectul de lege au fost analizate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul comisiei de specialitate, poziția exprimată de Consiliu și transmisă Parlamentului ținând cont și de numeroasele propuneri și observații comunicate de instanțele judecătorești și de parchetele de pe lângă acestea cu privire la proiectul de lege, dar și cu privire la alte modificări legislative, rezultate din aplicarea Codului penal, în privința cărora s-a apreciat că ar conduce la îmbunătățirea cadrului normativ.
Conform mențiunilor CSM, propunerile și observațiile ce concretizează poziția Consiliului Superior al Magistraturii sunt susținute în cadrul dezbaterilor parlamentare de către reprezentanții acestei autorități publice.
În lumina rolului său constituțional, de garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii va continua demersurile instituționale pentru un cadru normativ care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, dar și realizarea unei justiții eficiente, bazată pe proceduri predictibile – mai arată Consiliul.
Se precizează astfel, faptul că în procedura parlamentară, în realizarea dreptului membrilor autorității legislative, pot fi formulate amendamente, care se supun analizei Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului și în raport de care Consiliul Superior al Magistraturii își va exprima poziția.
În fine, referitor la preocuparea sistemului judiciar față de informațiile apărute în spațiul public cu privire la unele amendamente la proiectul de lege în discuție, în procedura parlamentară, Consiliul menționează că nu va susține propunerile vizând introducerea infracțiunilor de ,,Rea-credință” și ,,Gravă neglijență” sau alte incriminări de natură să aducă atingere independenței justiției.
Update 13 decembrie 2017: Comisia specială parlamentară. Punerea în acord a Codurilor cu deciziile CCR
Comisia specială condusă de Florin Iordache se întrunește în data de 14 decembrie 2017 pentru a discuta despre punerea în acord a Codurilor cu deciziile CCR – anunță News.ro.
De asemenea, abuzul în serviciu se află și el pe agenda respectivelor discuții – informează și HotNews. Se încearcă redefinirea acestei infracțiuni.
Întrunirea va începe la ora 11:00 și se vor discuta și dezbate propunerile de punere în acord a codurilor din justiție cu deciziile Curții Constituționale, precum și transpunerea Directivei Parlamentului European privind prezumția de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces.
Ministerul Justiției. Procesul de evaluare a celor patru coduri fundamentale
Ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a anunțat în data de 2 octombrie 2017, că a început procesul de evaluare a celor patru coduri – civil, de procedură civilă, penal și de procedură penală – după ce a primit mai multe propuneri de modificare a acestor acte normative din partea juriștilor, anunță Adevărul.
Ministrul urmează să se facă o filtrare a propunerilor primite pentru a se da formă unui proiect de lege pentru modificarea lor, informează Agerpres.
„De ieri, deja am început un proces de evaluare a celor patru coduri — Codul civil, procedură civilă, penal, procedură penală. Din aprilie am distribuit către dumneavoastră, către CSM, către Înalta Curte, către facultățile de drept, către profesorii și cei care au făcut parte din comisiile de elaborare a codurilor am trimis solicitări de propuneri pentru modificare”, a afirmat ministrul în cadrul unei emisiuni televizate, citat fiind și de către HotNews.ro.
„Avem un teanc cu mii de pagini de propuneri. Le-am repartizat pe patru colective, pe cele patru coduri, începem să facem o filtrare a propunerilor ca să dăm forma unui proiect de lege de modificare a celor patru coduri”, a adăugat domnul Toader, după cum anunță și Mediafax.
Reamintim faptul că în data de 15 mai 2017, domnul Toader a vorbit despre modificările celor patru coduri: penal, de procedură penală, civil și de procedură civilă, care ar urma să fie evaluate în toamna acestui an.
Astfel, la acea dată, domnul Toader a afirmat următoarele: „Cu ocazia consultării prealabile, am primit propuneri realmente valoroase de modificare a codurilor penale, dar opinii care ies din limita obiectivului de reglementare, de punere de acord cu deciziile CCR, pe care le-am reținut și pe care le vom valorifica la momentul când vom evalua cele patru coduri — penal, procedură penală, civil, procedură civilă”, potrivit Agerpres.
De asemenea, în cadrul consultărilor publice privind proiectul de modificare a codurilor penale desfășurate în data de 15 mai 2017, ministrul justiției, Tudorel Toader, care le-a solicitat reprezentanților sistemului judiciar să formuleze propuneri de modificare: „Între timp, CCR a mai pronunțat și alte decizii. Va pronunța și alte decizii de neconstituționalitate și după ce proiectul va fi trimis la Guvern și la Parlament, ceea ce înseamnă că această activitate de legiferare pentru cele două coduri penale, pentru codul civil și cel de procedură civilă, cealaltă legislație, va fi o activitate continuă. Avem decizii ale CCR care vor genera modificări la Codul muncii, la legislația, eu știu, Codul silvic, celelalte domenii de legiferare, pe care va trebui, în egală măsură și cu prioritate, să le punem de acord cu deciziile CCR. (…) În perspectiva unei evaluări a celor patru coduri pentru toamnă, să ne formulați propunerile dumneavoastră de revizuire, de modificare a codurilor, pentru că toți știm că sunt anumite instituții care trebuie modificate, trebuie îmbunătățite, trebuie corelate chiar între ele, corelate cu exigențele constituționale, cu cerințele Convenției Europene a Drepturilor Omului”, a precizat ministrul.
Amintim și faptul că propuneri similare au fost solicitate de către UNBR și avocaților:
