Ministerul Finanțelor Publice. Proiectul de Ordonanță de Urgență privind activitatea de emitere de monedă electronică (Proiect în dezbatere publică)
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, acesta supune dezbaterii Proiectul de Ordonanță de Urgență privind activitatea de emitere de monedă electronică – publicat în data de 3 iulie 2018.
Conform Notei de fundamentare atașate respectivului proiect, Directiva nr. 2009/110/CE a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică și Regulamentul BNR nr. 8/2011 privind instituțiile emitente de monedă electronică, cu completările ulterioare.
Astfel, în raport cu schimbările preconizate, în linie cu abordarea de reglementare actuală, a fost elaborat acest proiect de act normativ pentru aspectele de principiu prevăzute de art. 111 din Directiva (UE) 2015/2366 referitoare la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică, urmând ca cerințele de natură tehnică, inclusiv cele referitoare la documentația de autorizare a instituțiilor emitente de monedă electronică din ghidurile Autorității Bancare Europene, să fie transpuse și detaliate prin intermediul legislației secundare.
Astfel, proiectul normativ reglementează:
– autorizarea, cerințele operaționale și supravegherea instituțiilor emitente de monedă electronică;
– desfășurarea activității de prestare a serviciilor de plată de către instituțiile emitente de monedă electronică persoane juridice române pe teritoriul României prin intermediul agenților și externalizarea;
– desfășurarea activității pe teritoriul României de către instituțiile emitente de monedă electronică din alte state membre;
– desfășurarea activității în afara teritoriului României de către instituții emitente de monedă electronică persoane juridice române;
– reglementarea registrului instituțiilor emitente de monedă electronică administrat de Banca Națională a României;
– secretul profesional și schimbul de informații;
– stabilirea regimului tranzitoriu aplicabil instituțiilor care prestează servicii de plată la data intrării în vigoare a legii.
În acest context, cu toate că adaptarea nu a fost operată expres și în ceea ce privește Directiva nr. 2009/110/CE, se impune ca proiectul de lege privind activitatea de emitere de monedă electronică să consacre același mod de determinare a fondurilor proprii, prin trimitere la mecanismul prevăzut în proiectul de lege privind serviciile de plată – art. 27 alin. (2).
Cu privire la impact macro-economic, proiectul de act normativ va avea mai întâi de toate impact asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat:
a) limitarea directă sau indirectă a numărului furnizorilor – nu este cazul
b) limitarea capacității furnizorilor de a concura – nu este cazul
c) reducerea gradului de stimulare a furnizorilor pentru a concura efectiv – nu este cazul
d) limitarea opțiunilor și informațiilor disponibile pentru clienți – nu este cazul
e) luarea unei măsuri de ajutor de stat – nu este cazul.
Apoi Ministerul apreciază, în raport cu impact asupra mediului de afaceri, că vor exista beneficii directe și indirecte referitoare la faptul că se stabilesc drepturi și obligații importante ale instituțiilor emitente de monedă electronică, fiind încurajată inovarea și, totodată, asigurându-se protecția deținătorilor de monedă electronică și utilizatorilor de servicii de plată.
Impactul asupra sarcinilor administrative, după cum arată Ministerul Finanțelor Publice, se va reflecta astfel: prin proiect se prevăd noi sarcini pentru Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, respectiv de a analiza propunerile de contracte ale entităților care doresc să emită monedă electronică și să presteze servicii de plată, la solicitarea Băncii Naționale a României.
Nu se referă însă la simplificarea procedurilor administrative.
Cu privire la măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente, se precizează faptul că instituțiile publice responsabile de implementarea măsurilor cuprinse în proiectul de act normativ sunt Banca Națională a României, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal.
