Ministerul Finanțelor Publice. Proiect în dezbatere publică: modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial (www.mfinante.ro), Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică, în data de 10 ianuarie 2018, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016.

De asemenea, a fost atașată respectivului proiect și Nota de fundamentare.

Potrivit precizărilor din Nota de fundamentare, având în vedere necesitatea corelării prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările aduse cadrului fiscal pe parcursul anului fiscal 2017, ca urmare a intrării în vigoare a unor acte normative, respectiv a:

– Legii nr. 177/2017 privind aprobarea O.U.G. nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din perspectiva autorizării și înregistrării operatorilor economici care desfășoară activități cu produse accizabile;
– Legii nr. 136/2017 privind aprobarea O.U.G. nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, din perspectiva stabilirii regimului fiscal din punct al accizelor aplicabil produselor din tutun încălzit fabricate în antrepozitele fiscale de producție din România;
– O.G. nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care regimul fiscal de impozitare a profiturilor a fost modificat, fiind instituite măsuri în scopul diminuării impactului fiscal a cesiunii de creanțe asupra bazei de impozitare;
– O.U.G. nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost adoptate măsuri de combatere a planificării fiscale agresive, spre a fi asigurate condiții echitabile și eficiente de concurență pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe profit, au fost introduse modificări și reglementărilor din domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale obligatorii.

Astfel, luând în considerare Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata accizelor, prin care a fost stabilită o nouă formulă de denaturare completă a alcoolului etilic,
se impune elaborarea metodologiei de aplicare unitară a noilor prevederi în vederea clarificării modului de aplicare a acestora, precum și pentru asigurarea unei abordări facile a legislației fiscale, administrarea coerentă a sistemului de impozite și taxe și reducerea costurilor de conformare a contribuabililor.

În acest cadru legal, Ministerul dorește să se adopte norme metodologice privitoare la modificările și completările aduse impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, impozitului pe venit, contribuțiilor sociale obligatorii și accizelor.

În ceea ce privește schimbările preconizate, acestea vizează următoarele materii:

– Impozitul pe profit;
– Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
– Impozitul pe venit;
– Contribuții sociale obligatorii;
– Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România;
– Accize și alte taxe speciale.

În continuare, vă prezentăm pe larg principalele modificări astfel cum au fost expuse de Ministerul Finanțelor Publice în Nota de fundamentare a respectivului proiect.

În cazul creanțelor înstrăinate modificările vizează:

– abrogarea prevederilor lit. i) a alin. (1) de la pct. 13 în contextul revizuirii regimului fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii;
– exemplificarea modului de aplicare a prevederilor art. 25 alin. (3) lit. n) din Codul fiscal, prin utilizarea elementelor similare veniturilor și cheltuielilor care vor fi luate în calculul rezultatului fiscal, de către contribuabilii care nu reflectă sumele reprezentând reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau după caz, valori ale pierderilor așteptate, precum și prețul de vânzare a cesiunii de creanțe, pe venituri și valoarea creanțelor înstrăinate pe cheltuieli, din punct de vedere contabil. De asemenea, au fost introduse clarificări privind determinarea limitei deductibile de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate;
– abrogarea prevederilor pct. 24 de la Cap. II „Calculul rezultatului fiscal”, Secțiunea a 7-a „Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar”, în contextul abrogării prevederilor art. 27 din Codul fiscal;

– precizări legate de cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, în cazul contribuabililor care calculează, declară și plătesc impozitul pe profit trimestrial;

– exemplificarea modului de determinare a nivelului deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli privind limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic;

– eliminarea referinței privind veniturile realizate din consultanță și management pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, ca urmare a eliminării acestei condiții.

Ca urmare a majorării nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro, s-a actualizat referința la acest plafon pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016.

De asemenea, se va face și reformularea prevederilor referitoare la încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018, având în vedere majorarea nivelului veniturilor realizate.

Alte modificări privesc:

– abrogarea precizărilor legate de neaplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, al jocurilor de noroc, activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale, ca urmare a eliminării acestor prevederi;
– abrogarea precizărilor legate de aplicarea cotelor de impozitare în cazul modificării numărului de salariați, deoarece aceste precizări au fost preluate în Codul fiscal.

În domeniul impozitului pe venit, în vederea corelării normelor metodologice cu prevederile O.U.G. nr. 79/2017, se propun următoarele modificări/completări:

– înlocuirea cotei de impozit pe venit pentru anumite venituri, în situația în care cota de impozitare este de 10% sau, după caz, de 7% pentru stabilirea plăților anticipate efectuate în contul impozitului anual aferent veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală;
– actualizarea deducerii personale la 510 lei ce va fi luată în calcul în vederea acordării deducerii personale pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului;
– actualizarea terminologică a normelor actuale privind deducerea contribuțiilor sociale pentru persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a schimbării modalității de calcul al contribuțiilor sociale;
– abrogarea normelor actuale privind deducerea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), ca urmare a modificării regimului fiscal referitoare la deducerea CASS din baza de calcul impozitului pe venituri, în sensul neacordării deducerii CASS atât pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, cât și în cazul veniturilor din pensii sau/și a diferențelor de pensii acordate;
– eliminarea normelor actuale legate de încadrarea ca venituri din pensii a drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, întrucât aceste reglementări fac parte din dispozițiile Codului fiscal;
– actualizarea terminologiei privind activitatea de crearea de programe pentru calculator din „încadrare”, în „condițiile” pentru a corespunde prevederilor Codului fiscal.

În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Legii nr. 136/2017, se propune stabilirea regulilor de determinare a bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice, care desfășoară activități în domeniul de cercetare – dezvoltare și inovare, în situația în care în cursul aceleiași luni contribuabilul obține atât venituri supuse impozitării, cât și venituri scutite.

În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile O.U.G. nr. 3/2017, se propune:

– clarificarea determinării bazei impozabile în cazul veniturilor realizate din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru situațiile în care au fost transferate mai multe proprietăți de unul sau mai mulți proprietari printr-o singură tranzacție, din perspectiva aplicării plafonului neimpozabil de 450.000 lei;
– clarificarea privind stabilirea venitului impozabil în cazul transferului proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin procedura de executare silită, în sensul asigurării deductibilității plafonului neimpozabil de 450.000 lei.

Alte măsuri de natură tehnică în vederea unei aplicări unitare a reglementărilor fiscale ale titlului IV din Codul fiscal, după cum urmează:

– clarificări privind includerea în veniturile din salarii și asimilate salariilor a veniturilor brute realizate în natură;
– clarificarea regimului fiscal al aportului în numerar sau echivalentul în lei a aportului în natură efectuate de către contribuabil, la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia, din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii, precum și clarificarea deductibilității sumelor plătite în avans care se referă la alte perioade fiscale;
– majorarea termenului în care contribuabilul are obligația să anunțe organul fiscal competent la 30 zile, în cazul încetării activității independente sau a întreruperii temporare a acesteia, în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forță majoră, dovedite cu documente justificative, la cererea contribuabililor.

În plus, se abrogă capitolele cuprinzând normele metodologice privind contribuțiile asigurărilor pentru șomaj, contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

De asemenea, din cuprinsul capitolelor referitoare la contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate se elimină referirile la contribuția individuală de asigurări sociale și la contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate. În acest sens, trimiterile se fac la contribuția de asigurări sociale și la contribuția de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate care se datorează numai de persoanele fizice, se redefinește capitolul sub denumirea de „Contribuția de asigurări sociale de sănătate”. Totodată, se elimină prevederile referitoare la baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum si prevederile referitoare la includerea indemnizațiilor pentru concedii medicale în baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări de sănătate.

În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, se elimină prevederile referitoare la stabilirea contribuției individuale de asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, în funcție de venitul realizat. Totodată, se introduc clarificări referitoare la aplicarea noului regim fiscal, respectiv:

– în cazul contribuției de asigurări sociale;
– cumularea veniturilor din activități independente, realizate în anul precedent, pentru încadrarea în plafonul reprezentând nivelul salariului minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
– aplicarea noului sistem de stabilire a contribuției de asigurări sociale în anul 2018, pentru care se iau în calcul veniturile din activități independente realizate în anul 2017;
– în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate;
– clarificarea indicatorului salariu de bază minim brut pe țară luat în calcul la stabilirea plafonului anual de 12 salarii minime bute, în funcție de care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv acesta reprezintă salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate;
– aplicarea noului sistem de stabilire a contribuției de asigurări sociale de sănătate în anul 2018, pentru care se iau în calcul veniturile din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse realizate în anul 2017.

Se are în vedere și exemplificarea modului de încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2017, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, în plafonul minim echivalent cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna ianuarie 2018, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări soaciale pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.

Mai mult, este vizată și exemplificarea modului de încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2017, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul minim echivalentul a de 12 ori salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie 2018, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.

Se introduce un capitol nou, Capitolul VIII „Contribuția asiguratorie pentru muncă”, prin care se aduc clarificări referitoare la contribuabilii care datorează contribuția asiguratorie pentru muncă și la veniturile pentru care se datorează contribuția.

Prin O.G. nr. 25/2017 (M. Of. nr. 706 din 31 august 2017) s-a preluat în Codul fiscal modul de stabilire al impozitului pentru reprezentanța unei persoane juridice străine care se înființează/desființează în anul de impunere, astfel că se impune abrogarea acestei prevederi din actualele norme pentru a nu se crea paralelism legislativ.

Prin proiectul de act normativ se urmărește corelarea prevederilor Normelor metodologice cu cele ale Codului fiscal în ceea ce privește stabilirea autorităților competente care efectuează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați. Astfel, se prevede că autorizarea se realizează de către autoritatea fiscală teritorială prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal.

Totodată, pentru asigurarea înregistrării operatorilor economici care extrag cărbune, produc cocs, și cei care efectuează achiziții intracomunitare sau importă astfel de produse precum și producătorii, distribuitorii sau redistribuitorii de energie electrică și distribuitorii sau redistribuitorii de gaz natural, prin proiectul de hotărâre de Guvern se propune ca înregistrarea acestora să se realizeze la nivelul autorității fiscale teritoriale prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal.

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata accizelor, atât în cazul României, cât și pentru majoritatea statelor membre, a fost stabilită următoarea formulă de denaturare completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur:

– 1,0 litri de metiletilcetonă (MEK);
– 1,0 litri de alcool izopropilic (IPA);
– 1,0 grame de benzoat de denatoniu.

Având în vedere caracterul obligatoriu de punere în aplicare în toate elementele sale și aplicarea directă a prevederilor stabilite prin regulamentele UE, Ministerul arată că se impune modificarea în consecință a Normelor metodologice, cu introducerea formulei menționate mai sus.

Corelarea prevederilor din Normele metodologice cu cele ale Codului fiscal, în sensul stabilirii modalităților și condițiilor de acordare a restituirii accizelor plătite la bugetul de stat în România pentru produsele din tutun încălzit supuse accizelor nearmonizate, fabricate în antrepozitele fiscale din România și care ulterior fac obiectul unei livrări intracomunitare sau la export.

Sursa informației