Mijloace de recuperare a creanțelor transfrontaliere

18 mart. 2020
Articol UJ Premium
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 426

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În raporturile contractuale dintre profesioniști este des întâlnită situația în care unul dintre cocontractanți nu își execută obligațiile pecuniare ce rezultă din convenția încheiată între aceștia. În aceste cazuri, creditorul dreptului de creanță are deschisă posibilitatea de a se îndrepta împotriva debitorului, apelând la instanțele de judecată române.

Creditorul poate formula împotriva debitorului:

– O cerere de chemare în judecată, apelând la procedura de drept comun;

– O cerere de emitere a unei ordonanțe de plată, apelând la procedura specială prevăzută de art. 1014-1024 Cod procedură civilă;

– O cerere de valoare redusă, apelând la procedura specială prevăzută de art. 1026-1033;

cu mențiunea că pentru cele din urmă proceduri speciale trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru creanțele ce fac obiectul procedurii.

Totuși, acesta este scenariul clasic în care cei doi cocontractanți sunt două societăți cu sediul în România. Însă, în cazul în care debitorul obligației de a da o sumă de bani este o societate cu sediul într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cele 3 proceduri enunțate în paragraful anterior nu vor fi la fel de facile. Aceeași problemă a fost întâlnită pe tot teritoriul Uniunii Europene, motiv pentru care a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somație de plată.

Barierele în calea accesului la o justiție eficientă care rezultă din această situație în litigiile transfrontaliere, precum și denaturarea concurenței în cadrul pieței interne din cauza dezechilibrelor în funcționarea instrumentelor procedurale puse la dispoziția creditorilor în diferite state membre, fac necesară o legislație comunitară care să garanteze condiții identice creditorilor și debitorilor pe tot cuprinsul Uniunii Europene.

Recuperarea rapidă și eficientă a creanțelor cu privire la care nu există niciun litigiu în desfășurare are o importanță primordială pentru operatorii economici din Uniunea Europeană, deoarece întârzierile la plată constituie una din principalele cauze de insolvență, care amenință continuitatea activității întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, și provoacă pierderea a numeroase locuri de muncă.

Scopul regulamentului este de a simplifica, de a accelera și de a reduce costurile de procedură în cauzele transfrontaliere referitoare la creanțele pecuniare necontestate cu caracter cert, lichid și exigibil, prin instituirea unei proceduri europene de somație de plată, și de a asigura libera circulație a somațiilor europene de plată în cadrul tuturor statelor membre prin stabilirea unor standarde minime, prin respectarea cărora nu mai este necesară nicio procedură intermediară în statul membru de executare înaintea recunoașterii și executării.

Această procedură nu reprezintă decât un mijloc complementar și facultativ pentru reclamant, acesta din urmă având posibilitatea de a parcurge remediile de recuperare a creanțelor necontestate potrivit reglementărilor naționale.

Prezentul regulament se aplică în materie civilă și comercială în litigiile transfrontaliere, indiferent de natura instanței. Acesta nu reglementează materia fiscală, materia vamală sau materia administrativă, nici răspunderea statului pentru acțiuni sau omisiuni comise în exercitarea puterii publice (acta jure imperii).

(2) Sunt excluse de la aplicarea prezentului regulament:
(a) regimurile matrimoniale, testamentele și succesiunile;
(b) falimentele, concordatele și alte proceduri similare;
(c) asigurările sociale;
(d) creanțele care decurg din obligații necontractuale, cu excepția situațiilor în care;
(i) acestea au făcut obiectul unui acord între părți sau există o recunoaștere a datoriei;
sau
(ii) acestea se referă la datorii lichide care decurg din proprietatea comună asupra unui bun;

Pachet: Principiile procedurei judiciare

În situația în care raporturile contractuale au fost desfășurate, între două entități, cu sediul în două state membre diferite (cu excepția Danemarcei), există posibilitatea creditorului unei creanțe certe, lichide și exigibile, de a introduce la instanța competentă (Judecătoria/Tribunal, în cazul în care creditorul este o societate cu sediul în România) o cerere privind emiterea unei somații europene de plată. Această cerere va îmbrăca forma formularului tip A din anexa I la Regulament, tradusă în limba de circulație a instanței competente sa soluționeze cererea.

Formularul de tip A vor fi precizate date precum:

– numele și adresa părților și, după caz, ale reprezentanților acestora, precum și ale instanței sesizate;

– valoarea creanței, în special principalul și, după caz, dobânzile, penalitățile contractuale și costurile;

–  în cazul în care se cer dobânzi la creanță, rata dobânzii și perioada pentru care se cer aceste dobânzi, cu excepția cazului în care la principal se adaugă automat dobânzi legale în temeiul legislației statului membru de origine;

– cauza acțiunii, inclusiv descrierea circumstanțelor invocate ca temei al creanței și, după caz, a dobânzilor cerute;

– o descriere a elementelor de probă în sprijinul creanței;

– temeiul competenței;

– caracterul transfrontalier al litigiului în sensul articolului 3.

După analizarea completării în mod conform a somației și verificarea condițiilor de admisibilitate prevăzute în Regulament, instanța va admite cererea si va fi obligată să comunice somația de plată pârâtului (societatea din statul membru) în termen de 30 de zile de la soluționarea cererii. În cazul în care instanța depistează că una sau mai multe din condițiile de admisibilitate nu sunt îndeplinite, va oferi posibilitatea reclamantului de a completa cererea prin intermediul formularului tip C, urmând a se pronunța ulterior asupra admisibilității cererii.

În caz de admitere a cererii de emitere a unei somații europene de plată, instanța îi va comunica pârâtului și îi va pune în vedere prin intermediul formularului tip E faptul că:

– somația a fost emisă numai pe baza informațiilor furnizate de reclamant și nu a fost verificată de către instanță;

– somația va deveni executorie cu excepția cazului în care s-a făcut opoziție la instanță, în conformitate cu articolul 16;

– atunci când s-a făcut opoziție procedura continuă în fața instanțelor competente din statul membru de origine (Judecătoria/Tribunalul din România) în conformitate cu normele de procedură civilă de drept comun, cu excepția cazului în care reclamantul a cerut în mod expres că procedura sa ia sfârșit în acest caz.

În cazul în care pârâtul ar urma să formuleze opoziție în termenul legal prevăzut de Regulament, va depune opoziția la instanța care a emis somația de plată (Judecătoria/Tribunalul din România), urmând ca judecarea opoziției să aibă loc potrivit procedurii de drept comun, prevăzută de legislația procesual civilă română.

Dacă pârâtul nu formulează opoziție împotriva somației sau opoziția este respinsă de către instanța din România, somația dobândește caracter executoriu, și va fi înaintată pârâtului, de către instanță, cu mențiunea – executorie.

Ulterior, somația va trebui pusă în executare în statul membru unde își are sediul pârâtul. În acest sens reclamantul (creditorul) trebuie să înainteze organului de executare (din statul unde își are sediul social pârâtul) următoarele:

– copie a somației europene de plată, astfel cum este declarată executorie de către instanța de origine și care îndeplinește condițiile necesare pentru stabilirea autenticității acesteia;

– după caz, traducerea somației europene de plată în limba oficială a statului membru de executare sau, în cazul în care acest stat membru are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale procedurii judiciare din locul unde se solicită executarea, în conformitate cu legislația acestui stat membru, sau într-o altă limbă pe care statul membru de executare a declarat că o va putea accepta. Fiecare stat membru poate indica limba sau limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii Europene, altele decât limba sa, pe care le poate accepta pentru o somație europeană de plată. Traducerea este certificată de către o persoană autorizată în acest scop într-unul din statele membre.

Acesta procedură de punere în executare va impune o serie de cheltuieli, în funcție de taxele percepute de către organul de executare din statul membru.

Totodată, pentru emiterea unei somații europene va fi necesară achitarea unei taxe de timbru de 200 RON și anexarea la somația europeană de plată a unui extras din registrul național al pârâtului, pentru a certifica că acesta are sediul în continuare în statul respectiv.

O somație europeană de plată emisă într-un stat membru și care a devenit executorie ar trebui va fi considerata, în scopul executării, ca și cum ar fi fost emisă în statul membru în care este solicitată executarea. Încrederea reciprocă în administrarea justiției în statele membre face ca o instanță dintr-un stat membru să poate considera că sunt îndeplinite toate condițiile de emitere a unei somații europene de plată pentru a permite executarea somației în toate celelalte state membre fără un control judecătoresc privind aplicarea corectă a normelor minime de procedură în statul membru în care somația trebuie să fie executată.

Tot la nivel european, pe lângă procedura emiterii unei somații europene de plată s-a reglementat și posibilitatea de a formula o cerere cu valoare redusă europeană potrivit REGULAMENTULUI (CE) NR. 861/2007 din 11 iulie 2007. Scopul reglementării este simplificarea și accelerarea soluționării litigiilor privind cererile cu valoare redusă și diminuării costurilor în cauzele transfrontaliere. Procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă este pusă la dispoziția justițiabililor ca o alternativă la procedurile prevăzute de legislațiile statelor membre.

Prezenta procedura se aplică în materie civilă și comercială în cauzele transfrontaliere, indiferent de natura instanței, atunci când valoarea cererii (creanței), fără să se ia în considerare dobânzile, cheltuielile și alte costuri, nu depășește 2000 EUR în momentul primirii formularului de cerere de către instanța competentă. Acesta nu se aplică în special în materie fiscală, vamală sau administrativă, nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice (acta iure imperii).

Totodată, procedura nu este aplicabilă în următoarele materii:

a) starea civilă sau capacitatea juridică a persoanelor fizice;

b) drepturile patrimoniale născute din regimurile matrimoniale, testamente și succesiuni și obligațiile de întreținere;

c) faliment, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile sau a altor persoane juridice, acorduri amiabile, proceduri de concordate și alte procedurile similare;

d) asigurări sociale;

e) arbitraj;

f) dreptul muncii;

g) închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani;

h) atingeri aduse dreptului la viață privată sau drepturilor care privesc personalitatea, inclusiv calomnia.

Sesizarea instanței, precum și procedura în fața acesteia este asemănătoare cu cea prezentată în cazul Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somație de plată. Sesizarea instanței și comunicarea documentelor între părți: răspunsul la cererea cu valoare redusă, cererea reconvențională, răspunsul la cererea reconvențională se realizează tot prin intermediul formularelor ce se regăsesc ca anexe la Regulament.

În cazul cererii cu valoare redusă, Regulamentul nu mai prevede o cale de atac expresă împotriva hotărârii instanței, ci statele membre au obligația de a comunica Comisiei Europene dacă normele lor de procedură prevăd o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate în cadrul unei proceduri europene privind cererile cu valoare redusă, precum și termenul în care trebuie formulată o astfel de cale de atac.

La fel ca în cazul somației europene de plată, procedura de executare, în cazul în care instanța va admite cererea de valoare redusă europeană, va trebui să fie pusă în mișcare conform dispozițiilor procedurale prevăzute în statul membru de executare, respectiv statul debitorului. În acest caz, reclamantul va trebui să apeleze la autoritatea de executare competentă din statul membru al debitorului și să ii faciliteze autorității de executare documentele prevăzute de Art. 21 din REGULAMENTUL (CE) NR. 861/2007 din 11 iulie 2007.

Aceste proceduri au fost salutate la nivel european, întrucât profesioniștii au dobândit prin aceste proceduri o alternativă la apelarea procedurilor naționale din statul membru în care își au sediul debitorii și totodată au fost reduse costurile pentru recuperarea debitelor restante.

 

Mijloace de recuperare a creanțelor transfrontaliere was last modified: aprilie 20th, 2020 by Silviu Cipu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Silviu Cipu

Silviu Cipu

Este avocat, membru al Baroului București.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter