Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/2011 – modificări (H.G. nr. 801/2016)

8 nov. 2016
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 11.791

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul modificatActul modificatorSumar
Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/2011
(M. Of. nr. 151 din 2 martie 2011)
H.G. nr. 801/2016
(M. Of. nr. 883 din 3 noiembrie 2016)
modifică: art. 29; art. 30; art. 31; art. 39 alin. (3) și (4); art. 40 alin. (2)
introduce: art. 301 și 302; art. 311-317; art. 39 alin. (5); art. 40 alin. (3);  anexa nr. 181 ; anexele nr. 191-197 ; anexele nr. 211-215 ; lit. c1) pct. 1 din anexa nr. 38;  Sintagma „Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului”, acronimul „D.G.E.P.M.B.”, acronimul „M.A.E. – Dcons”
abrogă: art. 32

 

Monitor Dosare

În M. Of. nr. 883 din 3 noiembrie 2016, a fost publicată H.G. 801/2016 pentru stabilirea procedurilor de colectare și ștergere a datelor persoanelor cu identitate declarată, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă și evidența persoanelor (Metodologie).

În continuare, vom prezenta modificările respective.

Art. 29 din Metodologie (modificată prin H.G. nr. 801/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 29 prevedea faptul că termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este de:

a) 15 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață;
b) 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;
c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile;
d) 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare.

De asemenea, în termenele prevăzute la lit. a), b) și d) se cuprinde atât ziua nașterii, respectiv a găsirii, cât și ziua în care se face declarația.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 29 dispune următoarele:

Art. 29

(1) Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este de:

a) 30 de zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață;

b) 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;

Conferintele lunii noiembrie
”

c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile;

d) 30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) se socotesc de la data nașterii și cuprind atât ziua nașterii, respectiv a găsirii, cât și ziua în care se face declarația”.

 

Art. 30 din Metodologie (modificată prin H.G. nr. 801/2016)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 30 stabilea faptul că înregistrarea nașterii se face în baza următoarelor documente:

a) certificatul medical constatator al nașterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului;
b) actul de identitate al mamei și/sau al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;
c) certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original și în fotocopie, dacă sunt căsătoriți, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul;
d) declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea sau la notarul public, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimtă mântui mamei; în cazul tată lui minor acesta este asistat de reprezentantul legal.

În situația în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni străini, sunt necesare documentele prevăzute la alin. (1), precum și următoarele:

a) pașaportul părintelui cetățean străin/părinților cetățeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original și în fotocopie, și traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare;
b) certificatul de căsătorie al părinților copilului și traducerea legalizată a acestuia, dacă părinții sunt căsătoriți; originalul certificatului și traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6).

În situația în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani sunt necesare documentele prevăzute la alin. (1) lit. a) și d), precum și următoarele:

a) certificatul de naștere al mamei și actul de identitate al declarantului, dacă declararea nașterii nu este făcută de mamă;
b) actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinții copilului.

Actele de identitate ale părinților și, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinților și ale certificatului de căsătorie.

În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgență a certificatelor de stare civilă emise de autoritățile străine în registrele de stare civilă române; nașterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinților.

C.N.P. se atribuie doar copiilor cetățeni români.

În cazul în care părinții poartă nume de familie diferite sau există neconcordanță între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii și cel declarat, înregistrarea nașterii se face în baza declarației scrise, semnată de ambii părinți, din care să rezulte numele de familie și prenumele copilului.

Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la numele de familie și prenumele copilului, primarul unității administrativ-teritoriale la care se înregistrează nașterea stabilește, prin dispoziție, numele de familie și prenumele copilului.

Prevederile alin. (8) se aplică și în cazul în care ofițerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, în conformitate cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările ulterioare, iar părinții nu vor să opteze pentru un alt prenume.

În cazul în care părinții poartă nume de familie diferite, iar unul dintre aceștia este în imposibilitate de a-și manifesta voința cu privire la stabilirea numelui de familie al copilului, înregistrarea nașterii se face în baza declarației celuilalt părinte.

De asemenea, în cazul în care părinții au domicilii diferite, părintele care declară nașterea va da o declarație cu privire la domiciliul copilului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 30 dispune următoarele:

Art. 30

(1) Înregistrarea nașterii în termenele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și c) se face în baza următoarelor documente:

a) certificatul medical constatator al nașterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului;

b) actul de identitate al mamei și al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;

c) certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original și fotocopie, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public;

d) declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 41. Tatăl minor îl poate recunoaște singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoașterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

(2) În situația în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni străini sau apatrizi, sunt necesare documentele prevăzute la alin. (1), precum și următoarele:

a) pașaportul părintelui cetățean străin sau apatrid/părinților cetățeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original și în fotocopie. În cazul cetățenilor străini sau apatrizilor ale căror acte de identitate/călătorie nu conțin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conține datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie și prenumele se solicită declarația notarială a titularului în acest sens;

b) certificatul de căsătorie al părinților copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinți este cetățean român; dacă ambii părinți sunt cetățeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum și traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6).

(3) În situația în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani este necesar documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), certificatul de naștere al mamei, precum și actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea nașterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

(4) În situația în care mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaște copilul, sunt necesare documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), precum și următoarele:

a) certificatul de naștere al mamei;

b) actul de identitate al reprezentantului legal al mamei sau al declarantului, dacă declararea nașterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei.

(5) Actele de identitate/pașapoartele sau documentele de identitate eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări ale părinților, ale reprezentanților legali și, după caz, al declarantului, precum și certificatele de stare civilă prezentate se restituie imediat după compararea datelor, păstrându-se fotocopii ale acestora, certificate pentru conformitate de persoana care primește cererea.

(6) În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgență a certificatelor de stare civilă emise de autoritățile străine în registrele de stare civilă române; nașterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinților.

(7) C.N.P. se atribuie doar copiilor cetățeni români.

(8) În cazul în care prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii este diferit de cel declarat, înregistrarea nașterii se face în baza declarației scrise, semnată de ambii părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public, din care să rezulte prenumele copilului.

(9) În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie al copilului, instanța de tutelă hotărăște numele copilului și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P./primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere; certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de tutelă.

(10) Prevederile alin. (9) se aplică și în cazul în care ofițerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar părinții nu vor să opteze pentru un alt prenume.

(11) Când declarația nașterii este făcută de un cetățean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate; ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă încheie un proces-verbal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 181.

(12) În cazul în care părinții au domicilii diferite, părintele care declară nașterea va da o declarație din care să rezulte la care dintre părinți are domiciliul copilul, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19.

(13) În cazul în care declararea nașterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinți, se prezintă declarația notarială a oricăruia dintre părinți, din care să rezulte domiciliul copilului; în situația în care niciunul dintre părinți nu este identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităților de poliție, copilul este înregistrat în Registrul național de evidență a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P., cu domiciliul mamei”.

 

Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/2011 – modificări (H.G. nr. 801/2016) was last modified: noiembrie 8th, 2016 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter