Mesajul președintelui CSM transmis de Ziua Justiției

1145       0
1 vot, medie: 3,00 din 51 vot, medie: 3,00 din 51 vot, medie: 3,00 din 51 vot, medie: 3,00 din 51 vot, medie: 3,00 din 5 (1 votes, average: 3,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Cu ocazia Zilei Justiției, președintele CSM, domnul judecător Marius Badea Tudose, a lansat următorul mesaj, potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul CSM:

„Stimați invitați,

Alpha Phone POS aduce profesioniștilor din domeniul juridic 12 luni cu zero comision de administrare la pachetele Alpha Professional

Dragi colegi !

Vă mulțumesc că ne-ați onorat cu participarea dumneavoastră la acest eveniment în cadrul căruia dorim, nu neapărat prin festivism, cât prin solemnitate și justă măsură să aducem un omagiu Justiției – atribut fundamental al rațiunii umane, iar Justiției române să-i dăm, măcar pentru o zi din an, haină de sărbătoare și să o cinstim.

Justiția modernă și statul democratic au menirea să asigure echilibrul absolut necesar devenirii umane și sociale prin dezvoltarea unui atașament autentic față de valori și principii. Acestea devin universale prin înțelegere și însușire rațională, într-un spațiu ce garantează drepturi și libertăți fundamentale, intrinseci demnității umane.

Obligația respectării legii, din perspectiva satisfacerii așteptărilor și nevoilor de dreptate individuală și socială, trece prin mâna și raționamentul magistratului. Și nu trebuie să treacă fără respect față de cel judecat și față de societate, fără atașament față de profesie și fără devotament față de lege. Numai în acest fel Justiția înseamnă și este recunoscută ca autoritate, ca valoare și putere în stat, indiferent de soluția pronunțată într-o cauză și indiferent de orice și oricâte garanții ar fi scrise în legi.

Desigur, laitmotivul ultimilor ani – pe fondul efervescenței din viața politică românească, a bătăliilor din și prin presă, a mizelor personale sau de grup – legate de unele cauze deduse judecății ori de unele condamnări sonore – a fost și rămâne independența justiției. Ca într-o cruciadă, ne-am antrenat cu toții: sistem, societate, politicieni, televiziuni, ambasade; în numele aceluiași principiu, dar în tabere diferite, pe poziții de adversitate, cu arme și strategii sonore – aproape toate ineficiente – și cu toții partizani ai aceleiași idei: independența justiției.

S-a scris în presă, s-a discutat pe toate canalele de știri, s-au făcut verificări, s-au redactat rapoarte și comunicate de presă, s-a constituit chiar o „Comisie specială a Senatului pentru evaluarea democrației și a statului de drept în România” – și toate acestea, într-o risipă de resurse și muniție în care ne-am antrenat unii pe alții pentru a crea ce? Independența justiției este un principiu fundamental al dreptului și este garantată prin Constituția țării. Iar autoritatea Justiției, respectul și încrederea cetățeanului în aceasta trece prin mâna magistratului. Punct. Restul sunt detalii care nu au voie să facă diferența.

De aceea, am decis, dragi colegi, să vă provoc pe o temă de reflecție și introspecție, mai degrabă individuală decât colectivă, mai degrabă confidențială decât publică. Dincolo de stagiile de formare profesională, dincolo de gradele profesionale și funcțiile ocupate, dincolo de numărul de dosare, de rutina anchetelor și ședințelor de judecată, ne iubim profesia cu adevărat ? Avem forța interioară necesară pentru a ne asuma limitele ca oameni și de a înțelege că privilegiile profesiei sunt, obligatoriu, la schimb, nicidecum o bonificație? Putem vedea, dincolo de experiențe personale, provocări, competiții, conjuncturi și jocuri de imagine, ceea ce ne desparte și ceea ce ne unește? Și, dacă răspunsurile individuale sunt afirmative, putem merge mai departe, în slujba unei justiții independente, făcută de oameni pentru oameni. Înseamnă că ceea ce ne unește ca vocație e mai puternic decât ceea ce ne desparte ca indivizi. Și mai înseamnă că se face justiție chiar dacă, uneori, personalități publice, inculpați, persoane condamnate, simpatizanți ai acestora sau moderatori experimentează justiția televizată.

Desigur, vorbind de independența magistratului și de independența sistemului judiciar, ne aflăm în fața unui silogism al cărui înțeles este dat de modul în care fiecare dintre noi răspunde, prin ceea ce face, prin ceea ce simte și, nu neapărat, prin ceea ce zice, la întrebarea: Ce suntem noi, magistrații: întreg sau parte ? Este evidentă, însă, reprezentarea faptului că evoluțiile din societate ne vor arăta rezultanta și consecințele răspunsurilor noastre individuale.

Cu toții am definit noile coduri ca fiind „provocări majore ale sistemului”, atât din perspectiva caracterului de noutate al unor instituții de drept și al unor proceduri, cât și din perspectiva formării și dimensionării resurselor umane și logistice necesare pentru adaptarea funcțională a sistemului judiciar la exigențile noilor pachete legislative.

Personalități ale vieții publice – profesioniști sau profani, membrii comisiilor de redactare ale proiectelor, jurnaliști și experți au făcut aprecieri asupra modernității și caracterului revoluționar al acestora, cu un optimism dătător de viziuni și speranțe într-o justiție eficientă și unitară, ispitind profesioniștii dreptului cu aparența unor instrumente moderne, precise și de necontestat. Pe aceste argumente și pentru pregătirea sistemului în vederea aplicării noilor Coduri s-au constituit comisii, planuri de acțiune, stagii de formare, proiecte de dimensionare a schemelor de personal, s-au alocat fonduri, s-au scris memorii de către asociațiile profesionale ale magistraților, s-au amânat și reamânat termene de intrare în vigoare.

Având în vedere amploarea și complexitatea acestor texte, știm cu toții că procesul de elaborare și legiferare a fost unul dificil, costisitor și de durată, că a suscitat numeroase dezbateri la nivel de profesioniști iar executivul și-a asumat răspunderea în parcursul acestora spre promulgare. Cu toatea acestea, ele mai suportă ajustări și armonizări pe anumite aspecte care au scăpat controlului prealabil de constituționalitate al Curții Constituționale.

La aproape un an și jumătate de la aplicarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, consider că adevărata provocare a acestora este dată de neconstituționalitatea unor prevederi și relativa armonizare cu legile speciale în vigoare și chiar cu alte prevederi conținute în același Cod. Contrar unor susțineri publice, venite din alte zone instituționale sau de interes, ar fi excesiv să considerăm noile Coduri – penal și de procedură penală – ca fiind un eșec. Trebuie, însă, să începem să numim lucrurile și să ne raportăm mai întâi la cauze pentru a înțelege și, de ce nu, a contracara sau diminua efectele care, din păcate, trec dincolo de sălile de judecată.

Videoconferința regională de insolvență Buzău

În acest context, mă adresez colegilor judecători – și fac apel la experiența lor profesională – cu îndemnul de avea curajul, clarviziunea și fermitatea conștiinței în luarea tuturor deciziilor privitoare la actele procedurale susceptibile a fi afectate de neclaritatea sau inconsistența normei juridice. Este o provocare profesională individuală la care avem obligația să răspundem ca judecători, înainte de a aplica un text de lege.

Invit asociațiile profesionale ale magistraților să–și dovedească adevărata sorginte și menire și să activeze în sensul creșterii coeziunii interne de sistem, în sensul consolidării unei solidarități fundamentate pe exigențele și așteptările profesiei. Am convingerea că acestea pot contribui la dezvoltarea unui climat favorabil atingerii unor standarde de deontologie și disciplină profesională, promovând modele, repere și valori. De asemenea, pot crea platforme de dezbatere pe teme profesionale care să materializeze prevederile statutare și să dea măsura maturității organizaționale dobândite.

Așa cum am spus la început, dincolo de a fi festiv, acest eveniment este unul al solemnității. Este un manifest prin care slujitorii sistemului judiciar, magistrați și personal auxiliar de specialitate invităm nu numai pe ceilalți profesioniști din justiție, dar, mai ales, celelalte instituții ale statului, întreaga societate, să ni se alăture într-un demers colectiv și congruent de recunoaștere și respect față de importanța socială a justiției în cadrul unei democrații autentice.

Este, de asemenea, un moment în care, cu responsabilitate și cu conștiința întregului din care suntem parte, ca sistem și ca putere, trebuie să reamintim că echilibrul puterilor în stat nu este o utopie și nici o simplă lozincă folosită în discursuri publice, ci un principiu fundamental al Constituției României.

O competiție între puterile statului, inițiată și întreținută indiferent de către cine și în ce scop, nu se va finaliza niciodată cu un clasament și cu o festivitate de premiere la care să se înalțe drapelul și să se cânte imnul de stat. Într-o astfel de competiție nu câștigă nimeni, dar cu siguranță pierd societatea și cetățeanul.

Avem plăcerea și onoarea ca, la acest moment de sărbătoare, să participe distinși reprezentanți ai celorlalte instituții ale statului, reprezentanți ai misiunilor diplomatice la București, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, ai Uniunii Naționale a Notarilor Publici, precum și reprezentanți ai instituțiilor din sistemul judiciar, colegi și membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii.

În numele Consiliului, vă mulțumesc tuturor pentru colaborare, sprijin și profesionalism. Consolidarea unei justiții moderne, eficiente și generatoare de încredere este un proces complex, amplu și profund care implică mecanisme de reglare și autoreglare nu numai la nivel de profesioniști și sistem de justiție ci și la nivel de stat, societate, cetățean. Este o responsabilitate în egală măsură colectivă și individuală în a cărei ecuație intervin variabile legate de mentalități, politici, educație și resurse. Constantele acestei ecuații se numesc bună – credință și conștiință.

Vă mulțumesc tuturor, colaboratori instituționali, reprezentanți ai profesiilor juridice liberale, vouă, colegi magistrați și grefieri; mulțumesc cetățenilor și societății civile pentru efortul de a menține constantele și de a da valoare variabilelor!

Cred că aceste eforturi trebuie să fie făcute iar Justiția română le merită”!

Consultați sursa informației, comunicatul de presă publicat pe site-ul CSM (www.csm1909.ro).

 

Mesajul președintelui CSM transmis de Ziua Justiției was last modified: iulie 6th, 2015 by Universul Juridic

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter