Menţiuni contradictorii privind publicitatea şedinţelor de judecată. Desfiinţarea în totalitate a încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare (NCPP)

29 ian. 2019
Vizualizari: 1134
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 34/2018

NCPP: art. 275 alin. (3), art. 341, art. 549^1

Prioritar, se constată că prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, Curtea Constituțională a statuat că procedura reglementată de art. 549^1 din C. proc. pen. vizează o atribuție a judecătorului de cameră preliminară în care acesta decide asupra fondului cauzei, respectiv, în cauza pendinte, dispune cu privire la desființarea unui înscris. Totodată, a mai stabilit că nici ordonanța procurorului de clasare sau de renunțare la urmărire penală prin care se decide cu privire la raportul de drept penal analizat și nici încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care se soluționează plângerea împotriva acestor soluții ale procurorului, în baza art. 341 din C. proc. pen., nu au autoritate de lucru judecat în fața judecătorului de cameră preliminară care urmează a se pronunța în conformitate cu prevederile art. 549^1 din C. proc. pen.

Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, că forța obligatorie a deciziilor Curții, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea a reținut că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept.

Pe cale de consecință, judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluționarea unei cereri de desființare a unui înscris urmează să analizeze, pe fond, caracterul fals al acestuia, prin raportare la probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale. Rolul instanței în această procedură specială nu este unul pur formal, de desființare a respectivului înscris în raport de mențiunile inserate în cuprinsul ordonanței procurorului, ci este consecința constatării caracterului fals al acestuia, în raport de mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei.

Analizând în aceste coordonate încheierea atacată, se constată că judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond nu a motivat soluția pronunțată, ci s-a rezumat să reproducă, în parte, ad litteram, conținutul Ordonanței nr. x/P/2015 din data de 10 mai 2017 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fără a prezenta niciun considerent din care să rezulte modul în care a apreciat că se impune adoptată soluția pronunțată în cauză.

După cum s-a arătat și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța are obligația de a motiva în fapt și în drept hotărârea pronunțată, în condițiile în care motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de control judiciar elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

Or, hotărârea primei instanțe nu conține nici un element de raționament juridic apt să conducă la concluzia examinării efective în fapt și în drept a cauzei, motivarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul curții de apel rezumându-se doar la afirmația:

„Având în vedere cele reținute în cuprinsul Ordonanței nr. x/P/2015 din data de 10.05.2017 a Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cu privire la înscrisurile denumite Declarație dată de A. la 07.02.2014 și formular tipizat” Aviz/accept conform Legii nr. 230/2007 „din 04.06.2015, judecătorul de cameră preliminară constată că sunt incidente disp. art. 549^1 alin. (1) C. proc. pen., urmând a proceda la desființarea acestora”.

Pe de altă parte, se constată că deși a procedat la desființarea a două înscrisuri, respectiv declarația dată de A. la 07.02.2014 și formularul tipizat „Aviz/accept conform Legii nr. 230/2007” din 04.06.2015, judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a preluat trunchiat din ordonanța procurorului situația de fapt numai cu privire la primul înscris, necesar pentru aprobarea înmatriculării și funcționării S.C. C. S.R.L. la sediul declarat, nefăcând nicio referire cu privire la cel de-al doilea înscris, necesar aprobării înființării unui punct de lucru al S.C. I. S.R.L. la adresa din București, str. x, sector 1.

Toate aceste elemente sunt de natură a indica lipsa unei judecăți efective a cauzei, care nu poate fi suplinită de către instanța de control judiciar întrucât ar conduce la lipsirea părților de un grad de jurisdicție.

De asemenea, nu poate fi ignorată nici jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a stabilit că motivarea unei hotărâri constituie una dintre componentele dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți apreciază că prin lipsa motivării hotărârii contestate se creează o restrângere disproporționată a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi compensată prin analiza instanței de control judiciar.

Deși soluția de trimitere a cauzei spre rejudecare la aceeași instanță nu este una dintre soluțiile prevăzute expres în art. 549^1 alin. (7) din C. proc. pen., omisiunea judecătorului de cameră preliminară de la prima instanță de a motiva soluția pronunțată nefiind motiv de desființare a încheierii pronunțate prevăzut de legislația procesual penală, instanța de control judiciar apreciază că soluția se impune pentru a garanta respectarea atât a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cât și a dreptului la două grade de jurisdicție în materie penală garantat de art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Nu în ultimul rând se constată lipsa de rigoare a judecătorului primei instanțe privind mențiunile, atât din încheierea de dezbateri din data de 19 octombrie 2017, cât și din încheierea contestată din data de 1 noiembrie 2017, privind felul ședințelor de judecată, în ambele încheieri fiind consemnate mențiuni contradictorii privind publicitatea ședințelor de judecată.

Față de cele arătate, în aplicarea prevederilor art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție, și, în raport de Decizia Curții Constituționale nr. 166/2015, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție va admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din data de 01 noiembrie 2017, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția I penală, va desființa în totalitate încheierea atacată și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel București.

Având în vedere soluția pronunțată, nu se mai impune analizarea, în prezentul cadru procesual, a motivelor invocate, în scris, de către contestatorul A.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Mențiuni contradictorii privind publicitatea ședințelor de judecată. Desființarea în totalitate a încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare (NCPP) was last modified: ianuarie 21st, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.