Măsurile asiguratorii. Legalitatea şi temeinicia hotărârii în baza căreia se face executarea (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 745/2018

NCPP: art. 275 alin. (2), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b), art. 598 alin. (1) lit. c)

Înalta Curte reține că, așa cum este în prezent reglementată contestația la executare (art. 598 C. proc. pen.), aceasta se înfățișează ca un procedeu jurisdicțional ce poate fi exercitat pentru soluționarea incidentelor prevăzute de legea penală sau procesual penală ivite înainte ori în timpul executării hotărârii definitive sau după executarea hotărârii definitive, dar în legătura cu aceasta, care, însă nu privesc aspecte de fond și nu pun în discuție autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești.

Astfel, pe calea contestației la executare nu pot fi invocate aspecte anterioare momentului rămânerii definitive a hotărârii, nu se poate modifica o astfel de hotărâre, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat și stabilității raporturilor juridice.

Cu rang de principiu, hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se pune de acord conținutul hotărârii puse în executare cu situația obiectivă și a se aduce modificările corespunzătoare în desfășurarea executării.

Totodată, Înalta Curte arată că, inclusiv din perspectiva dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se impune respectarea principiului securității raporturilor juridice, potrivit căruia niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa (Cauza Brumărescu împotriva României).

Examinând cazurile în care se poate formula contestația la executare, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, că motivele invocate de contestatorii A. și SC B. SA nu se încadrează în vreuna dintre ipotezele expres și limitativ prevăzute de legiuitor în dispozițiile art. 598 C. proc. pen.

Susținerile contestatorului A. în sensul că s-au ivit nelămuriri în ceea ce privește executarea laturii civile în condițiile în care s-a admis cererea de constituire de parte civilă formulată de SC Excavatoare, prin lichidator, în baza tabelului creditorilor ce viza inclusiv ANAF, E., Fondul de garantare și alte societăți comerciale, ale căror cereri de constituire de parte civilă fuseseră admise prin aceeași hotărâre, că în suma datorată a fost cuprinsă și cea către E., deși, în cursul urmării penale, respectiva creanță fusese cesionată către o altă societate, că deși s-au achitat către unele părți civile anumite sume de bani, în mod greșit, s-a dispus obligarea în solidar la plata întregului prejudiciu, că, prima instanță a stabilit, în mod global, o sumă, fără a o individualiza, precum și că s-a dispus confiscarea bunurilor mobile, deși a fost achitat pentru infracțiunea de spălare de bani, reprezintă, în realitate o solicitare de reanalizare, pe fond, a laturii civile și a motivelor care au determinat instituirea măsurilor asiguratorii, care a intrat în puterea lucrului judecat, iar pe de altă parte motivele invocate exced limitelor unei contestații la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Astfel, trebuie menționat că soluționarea acțiunii civile, respectiv măsurile asiguratorii, reprezintă chestiuni specifice procedurii de judecată pe fond, ele fiind lămurite anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, iar cazul de contestație la executare invocat nu permite reanalizarea, pe fond, a motivelor ce au dus la instituirea măsurii.

În ceea ce privește motivul referitor la modalitatea de soluționare a acțiunii civile, Înalta Curte arată că reaprecierea probatoriile ar aduce atingere autorității de lucru judecat, neputându-se pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârii în baza căreia se face executarea.

În concluzie, analizând motivele invocate de către contestatori, atât în fața primei instanțe, reiterate și în prezenta cale de atac, dar și sentința penală nr. 120 din 23 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, definitivă prin decizia penală nr. 411/A din 28 noiembrie 2017a Înaltei Curți de Casație și Justiție se constată că nu există nicio nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, în condițiile în care, pe calea contestației la executare nu sunt supuse analizei juridice aspecte care țin de fondul cauzei, așa cum sunt motivele invocate de către condamnați.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de contestatorii A. și SC B. SA împotriva sentinței penale nr. 17 din 02 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, și, având în vedere că aceștia sunt cei care se află în culpă procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat A., în sumă de 130 lei, urmând a fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.