117 views
Odată cu instalarea noului Guvern, care anunță restructurări şi tăieri salariale, tot mai multe categorii profesionale, sindicate şi patronate cer executivului consultări înainte de a pune în aplicare măsurile anunțate.
„În contextul măsurilor anunțate pentru diminuarea deficitului bugetar, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) solicită Guvernului și Parlamentului să fie consultați înainte de adoptarea unor legi care ar putea reduce din privilegiile judecătorilor și procurorilor. În scrisorile deschise adresate premierului Ilie Bolojan, ministrului Justiției și președinților celor două camere ale Parlamentului, CSM susține că o parte dintre măsurile propuse ar putea fi în dezavantajul magistraților. Totodată, aceștia susțin că Parlamentul și Guvernul ar avea obligația legală și constituțională de a consulta CSM înainte de adoptarea unor astfel de decizii. Această inițiativă are loc în urma valului de informații privind intenția noului Guvern de a face schimbări majore în sistemul pensiilor speciale, precum și în salarizarea personalului din sectorul public”, scrie Evenimentul zilei.
„Dialogul interinstituţional onest şi transparent între autorităţile statului este esenţial pentru eficientizarea şi asigurarea unui înalt nivel de independenţă a sistemului judiciar”, susține judecătoarea Elena Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturi, mai arată Evenimentul zilei.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) respinge intenția Guvernului de a introduce o taxă suplimentară pe profiturile băncilor.
„Măsura promite beneficii iluzorii pe termen scurt şi generează efecte negative şi dezechilibre economice pe termen mediu şi lung. Nu ştim nici fundamentarea, nici durata şi nici nivelul de impozitare vizat”, explică CPBR scrie România liberă.
„Consiliul reaminteşte că băncile suportă deja o presiune fiscală semnificativă, plătind impozit pe profit şi impozit suplimentar de 2% la cifra de afaceri, la care se adaugă şi prevederile Legii 431/2023 privind impozitarea globală a grupurilor multinaţionale şi naţionale de mari dimensiuni”, mai arată Gândul
„Introducerea unei a treia taxe reprezintă o măsură disproporţionată şi dezechilibrată, cu efecte asupra populaţiei, firmelor şi economiei. Aceasta va limita capacitatea băncilor de a finanţa economia şi va slăbi atractivitatea pieţei locale pentru investitori. Exemplele anterioare demonstrează că taxe şi impozite speciale, adoptate ad‑hoc, nu au contribuit la echilibrarea bugetară şi nici la eliminarea risipei banilor publici”, avertizează CPBR, mai scrie România liberă.
Creșterea spectaculoasă a burselor din ultimii ani nu mai poate fi susținută, declara marți, la preluarea mandatului, ministrul al Educației, Daniel David.
„Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! Spre exemplu, trebuie să înțelegem că cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară”, a declarat ministrul David, scrie România liberă.
„Pe termen imediat, mesajul meu este că nu avem oameni de disponibilizat în educație-cercetare – asta înseamnă că nu vom opri contracte de muncă în vigoare și nu vom modifica salarii. Pe termen mediu, în legea salarizării unitare trebuie ca punctul de start în salarizarea în educație sa fie salariul mediu brut pentru debutant, iar pozițiile de CSII/CSI să fie tratate similar cu pozițiile de conf./prof. – acest lucru a fost de altfel deja angajat în timpul grevelor din 2023, a fost prins în diverse norme legale și unele chiar în Programul de Guvernare, președintele vorbind chiar la instalare de «stimularea financiară a personalului didactic». Pe termen lung, trebuie să țintim atingerea, cel târziu până în 2030, a 1% din PIB pentru cercetare și a 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație”, a mai arătat ministrul David, mai scrie România liberă.
Cotidianul scrie azi care vor fi viitorii consilieri ai președintelui Nicuşor Dan.
„Cristian Diaconescu a fost numit, începând cu data de 30 iunie, în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, printr-un decret semnat de președintele Nicușor Dan. De asemenea, tot prin decrete semnate de președintele Nicușor Dan și publicate marți în Monitorul Oficial, au fost numite în funcții de consilieri prezidențiali, începând cu data de 30 iunie 2025, Mariana Costea, Delia Dinu, Luminița Teodora Odobescu și Simona-Livia Maftei. În funcții de consilieri de stat, prin decrete semnate de președintele Nicușor Dan, publicate în Monitorul Oficial, au fost numiți, tot începând cu data de 30 iunie 2025, Lenuța Cobuz, Gabriel-Cristian Pișcociu și Cătălina Galer”, relatează Cotidianul.
Diplomatul român, Lazăr Comănescu, a avut o întâlnire cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în marja celui de-al 28-lea Forum Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Fostul ministru de Externe al României a postat fotografii pe contul său de X și a calificat drept „fructuos” dialogul.
„Întâlnire cu ministrul de externe Serghei Lavrov la Sankt Petersburg (20 iunie 2025). Schimb fructuos de opinii cu privire la rolul BSEC în promovarea cooperării economice în regiunea Mării Negre și modalitățile de consolidare a contribuției organizației la acest demers”, a scris Comănescu pe X, notează Gândul.
Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, fost președinte Eximbank, care era dat în urmărire internațională, a fost adus marţi în ţară, din Turcia.
„Ministerul Justiţiei anunţă că în cursul zilei de astăzi, 24 iunie a.c., cetăţeanul Ionuţ Mircea Costea urmează să fie predat autorităţilor române. Cetăţeanul român sus-menţionat este adus pe teritoriul naţional de către ofiţerii Poliţiei Române, urmând a fi încarcerat într-o unitate din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Acesta reprezintă un succes al autorităţilor române judiciare”, a transmis anterior Ministerul Justiției, mai scrie Cotidianul.
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, cel mai mare din România și al treilea din Europa, va fi deschis complet traficului rutier în această săptămână.
„Construcția, supranumită „Golden Gate-ul României”, are aproape 2 km lungime și include viaducte și drumuri de acces totalizând 23 km. După numeroase întârzieri și un proces câștigat de CNAIR împotriva constructorului, proiectul intră acum în faza finală de recepție. După numeroase provocări și un lung șir de controverse legate de întârzierea lucrărilor și penalități impuse constructorului, podul suspendat care leagă județele Brăila și Tulcea urmează să fie recepționat oficial și deschis integral traficului rutier. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a confirmat că procedura de recepție a început pe 23 iunie și va dura doar câteva zile, urmând ca la finalul săptămânii să fie permisă circulația pe toate sectoarele podului și pe drumurile de legătură aferente, pe ambele maluri ale Dunării”, scrie Capital.
Trupa Scorpions revine în România pe 11 septembrie 2025.
„Legendara trupă germană Scorpions revine în România într-un concert de neratat, parte din turneul internațional aniversar „Coming Home”, dedicat celor 60 de ani de activitate muzicală. Evenimentul va avea loc pe 11 septembrie 2025, la Romexpo București. Biletele pentru concertul din România vor fi disponibile pe platformele de ticketing IaBilet, Entertix Eventim. Bilete Early Bird, într-un număr limitat, au fost puse deja în vânzare, iar prețurile sunt: General Acces: 302,5 de lei Golden Circle: 385 de lei”, scrie Libertatea.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut marți, la summitul NATO de la Haga, ca statele europene membre ale acestei organizații să finanțeze ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia cu cel puțin 0,25% din PIB-ul lor.
„Le mulţumesc tuturor ţărilor, tuturor liderilor care s-au angajat să dedice pentru susţinerea Ucrainei o parte din cheltuielile lor de apărare. Dacă toate ţările europene dedică pentru aceasta cel puţin 0,25% din PIB-ul lor – şi le mulţumim ţărilor care alocă mai mult, precum Olanda, Norvegia, Suedia şi un angajament atât de mare precum cel al Germaniei -, lucru destul de rezonabil, opţiunile pentru pace în Europa ar creşte”, a susţinut Zelenski la o dezbatere despre industria de apărare, scrie Adevărul, citând Agerpres.
Președintele ucrainean a avut la Haga o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că urmărește integrarea industriilor europene de apărare cu industria de profil ucraineană „ca şi când Ucraina ar fi în UE”.
„Integrăm industriile noastre de apărare ca şi când Ucraina ar fi în UE. Este un lucru bun pentru Ucraina şi de asemenea bun pentru Europa, întrucât Ucraina dispune acum de o inovaţie extraordinară în domeniul militar”, a indicat Von der Leyen, mai scrie Adevărul.
„Atacurile militare ale SUA asupra a trei facilități nucleare iraniene din weekend nu au distrus componentele esențiale ale programului nuclear al țării și probabil l-au întârziat doar cu câteva luni, conform unei evaluări preliminare a serviciilor de informații americane”, dezvăluie CNN, citat de Libertatea.
„Evaluarea, care nu a fost raportată anterior, a fost realizată de Agenția de Informații a Apărării (DIA), aripa de informații a Pentagonului. Aceasta se bazează pe o evaluare a daunelor de luptă efectuată de Comandamentul Central al SUA după atacuri. Analiza daunelor și impactul atacurilor asupra ambițiilor nucleare ale Iranului sunt în curs, și ar putea să se schimbe pe măsură ce devin disponibile mai multe informații”, scrie Libertatea.
„În timp ce bombardierele B-2 ale SUA au lansat peste o duzină de bombe asupra a două dintre facilitățile nucleare, uzina de îmbogățire a combustibilului Fordow și complexul de îmbogățire Natanz, bombele nu au eliminat complet centrifugele și uraniul foarte îmbogățit ale siturilor, potrivit persoanelor familiarizate cu evaluarea. În schimb, impactul asupra tuturor celor trei situri – Fordow, Natanz și Isfahan – s-a limitat în mare parte la structurile supraterane, care au fost grav avariate, au spus sursele. Aceasta include infrastructura energetică a siturilor și unele dintre facilitățile supraterane utilizate pentru transformarea uraniului în metal pentru fabricarea bombelor”, mai arată Libertatea.
Seară liniştită!
