Măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (O.U.G. nr. 8/2019)

25 feb. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 96

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul publicat în MonitorSumar
O.U.G. nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)Art. 1-6: Unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)

 

Data Protection; Un an de la aplicarea GDPR în România, Ediția a VII-a

În M. Of. Nr. 137 din 20 februarie 2019, s-a publicat O.U.G.  nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).

Vă prezentăm, în continuare, dispozițiile respectivei ordonanțe:

Art. 1 („Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de procuror European”) are următorul conținut:

„(1) Ministrul justiției desemnează trei candidați în numele României în vederea numirii, de către Consiliul Uniunii Europene, în funcția de procuror european, în condițiile art. 16 din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), denumit în continuare Regulament.

(2) Candidații în numele României pentru funcția de procuror european sunt selectați în urma unui interviu în fața unei comisii de selecție prezidate de ministrul justiției și din care fac parte președintele Consiliului Superior al Magistraturii și doi specialiști în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, desemnați de către ministrul justiției.

(3) Își pot depune candidatura procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv cu grad de curte de apel, și care dispun de experiență practică relevantă în sistemul judiciar românesc.

(4) Comisia de selecție prevăzută la alin. (2) este convocată de ministrul justiției. În termen de 5 zile de la convocare, comisia, prin grija secretariatului acesteia, asigurat de compartimentul resurse umane din cadrul Ministerului Justiției, publică anunțul privitor la selecția candidaților în numele României pentru funcția de procuror european pe paginile de internet ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În anunț sunt indicate cerințele prevăzute pentru ocuparea acestei funcții, documentația ce trebuie prezentată, data și locul desfășurării interviului, termenul până la care pot fi depuse candidaturile.

(5) Candidații pentru funcția de procuror european depun la Ministerul Justiției, în termenul prevăzut la alin. (4), o scrisoare de candidatură însoțită de orice alte înscrisuri considerate relevante de către candidați.

(6) Interviul se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției. Interviul are o durată de maximum 45 de minute/candidat.

(7) Evaluarea candidaților se face pe baza aspectelor relevante rezultate din susținerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experiența practică relevantă, precum și a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.

(8) În termen 5 zile de la data interviului, comisia de selecție prevăzută la alin. (2) selectează trei candidați, care vor fi incluși în lista cu trei candidaturi pe care ministrul justiției o va înainta Consiliului Uniunii Europene. Lista este publicată pe site-ul Ministerului Justiției”.

Potrivit art. 2 („Autoritatea relevantă”), Ministerul Justiției este autoritate națională relevantă, în sensul art. 13 alin. (2) din Regulament.

Art. 3 („Desemnarea de către România a candidaților pentru funcția de procuror european delegate”) prevede la primul alineat faptul că Ministrul justiției comunică procurorului-șef european, în vederea numirii de către Colegiul Parchetului European, în condițiile art. 17 din Regulament, numele candidaților la funcția de procuror european delegat în România.

Potrivit alin. urm., candidații la funcția de procuror european delegat în România sunt desemnați de ministrul justiției în urma unei proceduri de selecție, dispozițiile art. 1 aplicându-se în mod corespunzător.

Așa cum rezultă la ultimul alin., pot fi desemnați drept candidați la funcția de procuror european delegat procurori cu minimum 12 ani vechime în funcția de procuror cu grad profesional cel puțin de parchet de pe lângă tribunal, care dispun de experiență practică relevantă în sistemul juridic românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracțiunilor în domeniul fiscal sau vamal.

Art. 4 („Drepturile și statutul procurorului european în numele României”) prevede:

„(1) Procurorul european în numele României beneficiază de drepturile prevăzute în Regulament.

(2) La data numirii în funcția de procuror european, persoana este eliberată din funcția de procuror sau judecător. Procurorul european în numele României are dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul de judecător sau procuror deținut anterior, care se rezervă în condițiile legii.

(3) Perioada în care o persoană exercită funcția de procuror european constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.

(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică și procurorului european în numele României numit procuror-șef european adjunct, precum și în cazul în care un procuror sau judecător român este numit în funcția de procuror-șef European”.

Art. 5 („Drepturile și statutul procurorului european delegat în România”) stabilește la primul alineat faptul că, de la data numirii în funcția de procuror european delegat și până la data eliberării din această funcție, procurorul european delegat în România este și rămâne procuror în înțelesul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instrumentând dosare de competența Parchetului European.

Potrivit alin. urm., pe durata numirii ca procuror european delegat în România, acesta beneficiază exclusiv de o remunerație acordată de către Parchetul European, în condițiile art. 96 alin. (6) din Regulament. Pentru sumele primite cu titlu de remunerație din partea Parchetului European se aplică legislația în vigoare privind impozitarea și contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate.

Așa cum este menționat la următorul alineat, celelalte dispoziții din legea română privind statutul, drepturile, cu excepția celor salariale, precum și obligațiile procurorilor rămân aplicabile procurorului european delegat.

Art. 6 („Alte dispoziții”) prevede:

„(1) Procurorul european numit în numele României, inclusiv în cazul în care este numit procuror-șef european adjunct, precum și procurorul-șef european de cetățenie română au dreptul la pașaport diplomatic.

(2) Dispozițiile Legii nr. 105/2012 privind detașarea experților naționali la instituțiile și organismele Uniunii Europene și ale art. 111 din O.U.G. nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în cazul experților naționali detașați, în condițiile legii, la Parchetul European în condițiile art. 98 din Regulament.

(3) În aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (6) din Regulament, autoritatea națională competentă este procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(4) Cheltuielile care revin României pentru îndeplinirea atribuțiilor procurorilor europeni delegați se suportă din bugetul Ministerului Public, fiind prevăzute într-o poziție bugetară distinctă. Personalul necesar desfășurării activității procurorului european delegat, precum și suportul material și logistic se asigură de către Ministerul Public”.

Măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (O.U.G. nr. 8/2019) was last modified: februarie 25th, 2019 by Redacția ProLege
5 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter