319 views
În timp ce în spaţiul public se vorbeşte tot mai mult despre candidaturile partidelor şi independenților la președinția României, premierul Ciolacu pare a fi mai mult preocupat de președinția PSD. Marcel Ciolacu, a declarat, miercuri seară, că va candida pentru un nou mandat la şefia Partidului Social Democrat, la congresul ordinar al social-democraţilor din 24 august.
„Vom vedea pe cine va alege congresul ca fiind candidat al Partidului Social Democrat. Eu, personal, în acest moment, am hotărât în cadrul Consiliului Politic Naţional să avem congres pe data de 24 august. E adevărat, voi candida pentru un nou mandat de preşedinte al Partidului Social Democrat. Şi în acelaşi congres se va alege şi candidatul PSD pentru funcţia de preşedinte. Eu v-am spus cum este statutar, va exista un regulament pe care urmează, după ce terminăm aceste conferinţe, când se înscriu candidaturile, care este perioada, care sunt regulile. Eu o să cer o singură regulă, care e de bun-simţ şi corectă, din ce organizaţie eşti înscris, acea organizaţie trebuie să te susţină pentru a candida, nu trei, nu 10, organizaţia de bază”, a declarat Marcel Ciolacu, scrie Agerpres.
Mihai-Călin Precup a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, printr-o decizie a premierului Marcel Ciolacu publicată marți seară în Monitorul Oficial.
„Anterior, Precup a fost eliberat, la cerere, din funcţia de preşedinte al Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMPIP). Marţi, conducerea AMEPIP şi-a prezentat demisia, urmând să fie organizată selecţia pentru o nouă echipă managerială a instituţiei”, scrie Agerpres.
Presa scrie despre evoluția cazului „2 Mai”. Judecătoria Mangalia a prelungit miercuri, arestul preventiv pentru Vlad Pascu, autorul accidentului mortal de la 2 Mai, din august 2023, pentru încă 60 de zile. Decizia nu este definitivă.
„Instanţa a respins ca neîntemeiate noile cereri formulate de Vlad Pascu de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu”, a scrie Libertatea, citând News.ro.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpatul Pascu Matei-Vlad, cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului […]. Menţine măsura arestării preventive faţă de inculpatul Pascu Matei-Vlad, pe o durată de 60 de zile, de la data de 17.07.2024 până la data de 14.09.2024 inclusiv”, se arată în minuta instanţei, mai scrie Libertatea.
Fraţii Andrew şi Tristan Tate revin în atenţia mass-media din România. Curtea de Apel Bucureşti a anulat marţi decizia Tribunalului Bucureşti, din 5 iulie, prin care fraţii Andrew şi Tristan Tate primiseră permisiunea să părăsească teritoriul României.
„Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT împotriva încheierii din data de 05.07.2024 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti. Desfiinţează în parte încheierea contestată şi, rejudecând: respinge ca neîntemeiată cererea inculpaţilor Tate III Emory Andrew şi Tate Tristan privind înlocuirea obligaţiei de a nu părăsi teritoriul României cu obligaţia de nu părăsi limita teritorială a Uniunii Europene, decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată. Definitivă”, se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti, scrie Cotidianul.
O decizie a Tribunalul General al Uniunii Europene pune în pericol candidatura Ursulei von der Leyen la președinția Comisiei Europene.
„Candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat de şefă a Comisiei Europene a primit o lovitură majoră după ce o instanţă a UE a decis că aceasta nu a fost suficient de transparentă cu publicul în privinţa contractelor din pandemie pentru vaccinurile anti-Covid-19”, relatează News.ro, citând POLITICO.
„Comisia Europeană anunţă că ia act de hotărârile pronunţate de Tribunalul General al Uniunii Europene în cele două cauze referitoare la accesul la contractele privind vaccinurile împotriva COVID-19 şi la informaţiile conexe şi că va analiza cu atenţie hotărârile Tribunalului şi implicaţiile acestora, subliniind că Tribunalul a confirmat dreptul Comisiei de a acorda doar un acces parţial la aceste informaţii”, scrie News.ro.
„Comisia a trebuit să găsească un echilibru, greu de obţinut, între dreptul la informarea publicului, inclusiv a deputaţilor din Parlamentul European, şi cerinţele juridice care decurg chiar din contractele de achiziţionare a vaccinurilor împotriva COVID-19, care, dacă nu ar fi respectate, ar putea implica cereri de despăgubire care s-ar plăti din banii contribuabilil”, argumentează CE, mai arată News.ro.
„Hotărârea instanţei vine cu puţin peste 24 de ore înainte ca viitorul politic al Ursulei von der Leyen să fie decis de deputaţii europeni. Ea are nevoie ca 361 din cei 720 de deputaţi europeni să o susţină într-un vot secret care are loc joi şi care se preconizează a fi extrem de strâns. Unul dintre grupurile de la care Ursula von der Leyen a căutat sprijin este Grupul Verzilor, ai cărui membri au iniţiat acest proces în legătură cu contractele pentru vaccinuri. Ei au depus cereri de acces la contractele pentru achiziţionarea de vaccinuri şi la anumite documente conexe pentru a înţelege cum a fost încheiat acordul dintre Comisie şi producătorii de vaccinuri anti-Covid-19 în 2021. Comisia a fost de acord doar să ofere acces parţial la anumite contracte, argumentând că unele secţiuni au fost redactate pentru a proteja interesele comerciale sau pentru chestiuni legate de viaţa privată. Ca urmare, eurodeputaţii Verzi au acţionat Comisia în instanţă, din cauza refuzului”, mai scrie News.ro.
Libertatea scrie despre ajutorul pe care Ucraina îl primește de la Comisia Europeană.
„O nouă tranşă, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit Ucrainei până în anul 2027, a fost aprobată, miercuri, de Comisia Europeană, considerând că guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute”, relatează agenţia EFE, scrie Libertatea.
„Odată cu eliberarea noii tranşe, Ucraina a primit mai mult de 12 din cele 50 de miliarde de euro din pachetul de ajutor financiar promis de UE eşalonat până în 2027. Din această sumă, 17 miliarde reprezintă granturi şi 33 de miliarde credite. Sumele transferate Kievului anterior acestei tranşe nu au fost însoţite de vreo condiţie, iar de acum înainte, Ucraina va primi trimestrial tranşe din acest ajutor financiar”, mai notează Libertatea.
„Preşedintele american Joe Biden, asaltat cu întrebări despre acuitatea sa mentală după o dezbatere dezastruoasă cu Donald Trump, a afirmat într-un fragment de interviu difuzat miercuri că îşi va reevalua candidatura dacă va fi diagnosticat cu o problema medicală”, scrie Politico, notează România liberă.
„Reţeaua ABC News şi ziarul Politico, citând surse familiare cu discuţiile de la acea întâlnire, au relatat joi despre conversaţia pe care Biden a avut-o cu guvernatorii în care au vorbit despre condiţia fizică şi starea de sănătate ale preşedintelui democrat. Potrivit Politico, întâlnirea de o oră a fost motivată de preocupările tot mai mari cu privire la viabilitatea politică a lui Biden înaintea cursei prezidenţiale, după dezbaterea publică de săptămâna trecută cu rivalul său, republicanul Donald Trump, în care preşedintele a părut uneori confuz şi neatent”, mai scrie România liberă.
Seară liniştită!
