Maratonul Legal Point 3 organizat cu ocazia Congresului Avocaților 2018 – av. dr. Gheorghe Florea: „De ce un Congres al Avocaților cu tematica secretului profesional?”

13 apr. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 481

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Cornel Dărvășan: Bine v-am regăsit, dragi prieteni, la emisiunea „Legal Point”. Astăzi avem o ediție deosebită, pentru că suntem într-un moment aniversar special. Împreună cu mine este dl Nicolae Cîrstea, președintele trustului editorial Universul Juridic și avem un invitat special. Dle Cîrstea, bine ați venit și vă rog să-l prezentați pe invitatul nostru.

Campania Vara reducerilor pe UJmag.ro

Nicolae Cîrstea: Bine ne regăsim! Într-adevăr, este a treia ediție a Maratonului Legal Point, un proiect dedicat, ca și în ultimii doi ani, Congresului avocaților, de această dată ediția 2018. Împreună cu noi, în debutul acestei a treia serii a acestui proiect, dl președinte al UNBR, dl Gheorghe Florea. Bine ați revenit, dle președinte!

Gheorghe Florea: Eu vă mulțumesc mult pentru ocazia pe care o oferiți corpului de avocați, ca, prin președintele său, în numele UNBR, să dea semnalul începerii maratonului revistei dumneavoastră, dedicat unui congres al avocaților, într-un an aniversar, un congres care-și propune să aibă semnificații deosebite în istoria avocaturii.

Nicolae Cîrstea: Mulțumim. Aș începe, cu acordul dumneavoastră, dle președinte, cu o întrebare legată de ultimele evoluții care sunt în mass-media, în legătură cu protocolul/protocoalele pe care Uniunea le-a semnat/nu le-a semnat… Ce se întâmplă? Care este situația la cald? Dumneavoastră ne puteți spune cel mai bine.

Gheorghe Florea: În orice stat civilizat, o relație interinstituțională dintre cei care contribuie la realizarea interpretării și a aplicării legii, și la realizarea justiției, este ceva firesc. Demersurile jurnalistice care își propun să identifice și să scoată la iveală, acolo unde este cazul, așa-zise protocoale care ar avea efect nociv cu privire la încrederea în justiție, este binevenit. Cu ocazia aceasta, și eu, ca cetățean, am avut șansa să descopăr că, în realitate, există înțelegeri al căror conținut trebuie să fie descifrat, analizat cu bună-credință, cu atenția cuvenită efectelor lor și, mai ales, cu privire la atenția cuvenită cu privire la posibilitatea pe care efectele lor o au pe termen scurt și pe termen lung, datorită unor înțelegeri și aplicări incorecte a prevederilor tehnice ale protocoalelor să le fi produs, cu privire la o valoare supremă – încrederea în justiție și, implicit, chiar și încrederea în avocați.

UNBR s-a trezit într-o situație cu totul particulară, în sensul că oameni care au ținut cu tot dinadinsul să reflecte realități prin intermediul uniunii sau, dimpotrivă, să-și orienteze atacurile cu privire la UNBR, au ținut cu tot dinadinsul să scoatem la iveală protocoale care sunt cunoscute de profesie, cunoscute de organele profesiei, și care nu reprezintă altceva decât înțelegeri interinstituționale încheiate între uniune și alți actori din domeniul Justiției. Astăzi, spre exemplu, am dat publicității toate protocoalele încheiate de uniune.

Nicolae Cîrstea: Pentru a nu mai exista nicio discuție cu privire la…

Gheorghe Florea: Pentru a nu mai exista niciun fel de discuție făcută de pe poziții de rea-credință și pentru a se înțelege că, în realitate, conținutul acestor protocoale este unul din cele favorabile soluțiilor pe care legea a adoptat-o abia în martie 2017, când s-a consacrat pentru prima dată, în istoria legislației române, că profesia de avocat este indispensabilă realizării actului de justiție. Protocolul încheiat imediat după ce au apărut cele patru coduri – protocol care este semnat de către CSM, Ministerul Justiției, Parchetul General, UNBR, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești – a fost un lucru firesc, care a fost concretizat într-o înțelegere care nu are decât prevederi ce vizează întărirea capacității organizatorice, a instituțiilor de formare profesională a avocaților, de a se crea cadrul de conlucrare profesională constructivă în ceea ce privește documentarea corectă și deplină cu privire la aplicarea noilor coduri, dar, mai ales, pentru a se crea instrumentul prin care profesiile juridice au convenit să ajungă să explice noile coduri către destinatarul normei, cetățeanul.

Profesia de avocat a cunoscut aceste prevederi, le-a și aplicat, au fost numeroase cazuri în care acțiuni comune de formare profesională, multe dintre ele intitulate „înțelegerea și aplicarea noilor coduri”, au fost făcute cu participarea procurorilor, judecătorilor, avocaților, împreună, în condițiile în care ne-am clarificat cu privire la instituții noi introduse în legislația română, filosofia lor, modul de interpretare și aplicare, dar nu de pe poziția în care să picăm de comun acord cu privire la un anumit mod de interpretare și aplicare, ci de pe poziția celor care simt nevoia să-și alimenteze crezul profesional cu energia firească din ceea ce înseamnă filosofia unei reglementări noi, unele de tradiție în istoria legislației române, altele adevărate noi instituții, care ar trebui să fie coroborate cu alte instituții. Sunt protocoalele care sunt încheiate cu Ministerul Educației și Învățământului, privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, în domeniul profesiei de avocat din Europa; sunt protocoalele încheiate cu agentul guvernamental al Guvernului României la instituțiile judiciare europene cu privire la conlucrarea privind sprijinul pe care avocații trebuie să-l dea pentru apărarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. Sunt protocoalele încheiate cu Ministerul Justiției, protocoale încheiate cu alți factori care contribuie la realizarea dreptului – nu pot să le enunț pe toate, chiar vă sfătuiesc să le verificați pe site-ul UNBR.

Am apreciat că o astfel de transparentizare totală și posibilitatea ca avocații să aibă acces direct și nemijlocit, într-un moment fierbinte, privind aceste informații, să fie soluția pe care cei de bună-credință, care n-au nimic de ascuns, s-o adopte, pentru că, în realitate, această confuzie, care uneori se creează între noțiunea de protocol și relația interinstituțională, poate să dinamiteze înțelegeri care sunt făcute cu foarte multă bună-credință, cum ar fi Carta internațională a raporturilor dintre avocați, judecători și procurori, în legătură cu care România, nu numai că a fost felicitată de toată Europa, ci, dimpotrivă, a fost luată drept model cu privire la modalitatea în care factorii responsabili încearcă să pună lucrurile într-o ecuație corespunzătoare unor rezoluții, avize date de către instituții ale judecătorilor, instituții ale avocaților ș.a.m.d.

Nicolae Cîrstea: Am înțeles că avem deja ceva reacții de presă, Evenimentul Zilei parcă a publicat, dle Dărvășan…

Cornel Dărvășan: Evenimentul Zilei astăzi scrie despre lucrul acesta și scrie lăudabil, că ar trebui, acest demers al dumneavoastră, de a pune la dispoziția presei toate protocoalele, să fie urmat și de alții. Asta este ideea.

Gheorghe Florea: Este foarte bine, pentru că în realitate nimeni n-are ce să ascundă, dacă n-are alte dedesubturi. De altfel, rezoluțiile tuturor congreselor avocaților – ca să facem legătura cu tema maratonului nostru – adoptate în ultimii trei ani, cel puțin, au fost în sensul că am solicitat în mod expres ca dublul jurământ – pe care-l mai au unii din profesiile juridice, cel puțin în raport de demersurile jurnalistice, care țin trează atenția opiniei publice cu privire la subiecte care aparent sunt colaterale – să fie pus în situația în care cel care-l are să și-l asume. Se cheamă, într-un anumit limbaj, deconspirare, în alt limbaj înseamnă transparentizare și, în sfârșit, în limbajul avocaților înseamnă legătura directă, firească, pe care o au cu jurământul profesional care este reglementat legal, tradițional, nu numai în România, ci și în alte state, în raport de care este foarte greu să lucrezi la două capete și să fii pus în situația în care valori esențiale ale profesiei de avocat să depindă și de alte jurăminte pe care le ai; mai mult sau mai puțin oculte, normale sau mai puțin normale – nu este dreptul meu și nici căderea mea să le judec –, dar care pesemne că există, din rațiuni care țin de vremurile pe care le trăim, sub care trăim. Or fi existat, există, vor mai fi… n-avem noi căderea să le putem descifra. Apelul, însă, al corpului profesional, a fost totdeauna pentru transparentizare, evitarea oricărei încălcări a drepturilor fundamentale ale omului, ale dreptului la proces echitabil și a dreptului la apărare, prin înțelegeri care sunt dintre acelea care încalcă Constituția, încalcă principiile sacre ale relațiilor interinstituționale. La noi, este cazul s-o repet, între magistratura de bară și magistratura de scaun, care dintotdeauna în istorie au conlucrat onest și corect, în beneficiul celui în raport de care se aplică legea.

Cornel Dărvășan: Ocazia cu care noi am organizat acest maraton Legal Point, în mod special astăzi, la care v-am invitat, este Congresul avocaților, bineînțeles. În 2017, ați avut congresul cu tema „Avocatul și accesul la justiție”; anul acesta este o altă temă pe care ați ales-o: „Secretul profesional al avocatului”. Cum au privit colegii avocați tema aceasta?

Gheorghe Florea: Tema a fost propusă de către vicepreședintele UNBR, dl Ion Turculeanu, a fost imediat însușită de către Consiliul UNBR, a existat un număr de colegi avocați care s-au oferit imediat să facă parte din grupul care pregătește tema congresului, iar din dezbaterile care au avut loc cu ocazia hotărârii includerii unei astfel de tematici pe agenda Congresului avocaților din 2018, am înțeles un lucru esențial, și anume că există o valoare supremă a profesiei de avocat – secretul profesional, care nu este un moft, nu este un drept, nu este un privilegiu conferit neapărat avocatului, și care este reglementat tradițional, ca o constantă a profesiei, în favoarea cetățeanului, care cu greu ar accepta ca încrederea în avocat să-i fie trădată și, spre deosebire de alte instituții apropiate, cum ar fi confidențialitatea surselor în ceea ce privește demersul jurnalistului; cum ar fi confidențialitatea prevăzută pentru domeniul medical; cum ar fi confidențialitatea spovedaniei. Să facem în așa fel încât valoarea pe care încercăm s-o apărăm, s-o întărim. Pentru că, în realitate, trăim vremuri față de care avocații rezistă tot mai greu cu privire la provocările lumii contemporane, în care această valoare, care cimentuiește încrederea în avocat și îl pune într-o situație cvasi-identică cu celelalte tipuri de confidențialitate pe care, profesional, vi le-am evocat, să fie zdruncinată. Actualitatea problemei secretului profesional este absolut necesar să fie evidențiată într-un congres al centenarului avocaților, pentru că, în realitate, valoarea supremă care a unit la un moment dat profesia de avocat, cu ocazia centenarului, a fost aceea a încrederii în credința ce stă la baza profesiei de avocat, credință ce nu se scrie, nu se transmite în scris, se transmite, de regulă, din inimă în inimă, printr-un scris mult mai complicat decât cel pe care îl citim, de regulă, sau îl auzim, scrisul pe inimă. Or, avocaților, tradițional, le-a fost dat scris ca-n inimă să lupte pentru apărarea secretului profesional, pentru ca să-și atragă încrederea cuvenită a celor care vin să le ceară ajutorul.

Iată de ce actualitatea aceasta a temei, unită și cu împrejurarea că, în 2017, martie, cu ocazia congresului trecut, s-a modificat Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat prin Legea nr. 25/2017, promulgată la câteva zile după terminarea congresului; care consacră garanții suplimentare pentru ceea ce înseamnă acest principiu de bază – secretul profesional al avocatului –, face ca congresul actual, ca un corolar al luptei pe care tot corpul profesional a dus-o, pentru a reuși ca în contextul noilor coduri penale, această armătură legală specială privind secretul profesional să fie legal consacrată, să fie, la rândul ei, evocată într-un congres special, tematic.

Nicolae Cîrstea: Practic, dle președinte, alegerea unei teme pentru congres s-a dovedit viabilă după prima ediție de anul trecut, unde ați avut, la fel, o temă extrem de interesantă. Veți continua și în anii viitori? Credeți că este o inițiativă care ar merita perpetuată?

Gheorghe Florea: Practica congresului tematic nu este una specific românească. Toate marile profesii europene – înțelegând, prin aceasta, țări cu tradiție în dezvoltarea profesiei de avocat – desfășoară acțiuni anuale tematice, distincte de activitățile desfășurate de congres, în calitate de organ suprem de conducere al profesiei, dar în cadrul legal organizat al congresului. Temele congresului s-au desfășurat la noi, în România, în perioada 1999-2006, prin secțiuni ale congresului; secțiuni în care, potrivit expertizei dobândite atunci de avocați, se împărțeau avocații participanți la congres sau cei care doreau să participe la tematicile congresului și dezbăteau, în secțiuni, teme specifice, fie privind etica și disciplina profesională, fie privind formarea profesională, fie privind protecția socială a avocatului, fie probleme legate de independența profesiei, fie probleme legate de autonomia baroului, raporturile barourilor cu uniunea etc., etc. Această desfășurare a congresului sub formă de secțiuni a fost întreruptă. Am reluat tradiția tematicii congresului în condițiile în care și până în 1940 – perioada din 1923 și până în 1940 – legislația democratică integratoare privind profesia de avocat, după 1918, avea congrese tematice obișnuite. Sper ca și în viitor temele să constituie problemele cele mai arzătoare ale profesiei, care trebuie să fie dezbătute de către comunitatea profesională, la nivelul Congresului avocaților, în condițiile în care acest for decizional, care dă expresia unității profesiei, este alcătuit atât din cei care au demnități alese în funcțiile organelor profesiei, dar și de reprezentanți ai avocaților. Această expertiză dobândită anul trecut, cu tema „Accesul la justiție”, din perspectiva profesiei de avocat, expertiză configurată în final într-o broșură, care a fost editată atât în limba română, cât și în limba engleză, a fost distribuită la toate organizațiile profesionale din Europa, la organizațiile internaționale, la ambasadele din România, au demonstrat că, în realitate, aportul adus de o astfel de temă pentru dezbatere în congres este deosebit. Să vă dau un singur exemplu, concret: Este primul document public prin care o profesie – profesia de avocat din România – reușește să strângă la un loc, în rezultatul congresului de anul trecut, cifre statistice, redate publicității, cum ar fi: statistica cererilor de ajutor judiciar, aprobate sau refuzate, unei populații care este în continuare supusă unei stări materiale care nu-i permite, în aceeași măsură, accesul la justiție; statistica unor proceduri judiciare inițiate la organele justiției civile, unde modificări legislative care și-au propus disciplinarea demersului procesual s-au concretizat în anulări de cereri, într-un număr destul de mare, într-o perioadă scurtă de timp, ceea ce demonstrează că astfel de investigații concrete, unite cu împrejurarea că în acel congres am discutat despre necesitatea facilitării accesului la justiție prin softuri specializate care sunt oferite publicului de entități special organizate, de edituri de carte juridică, de conlucrarea dintre ONG-uri specializate în ceea ce privește accesul la justiție și avocați, ca fiind cei care sunt chemați să exercite apărarea calificată în exercițiul profesiei.

Iată câteva mari realizări ale vechiului congres, insuficient cunoscute în România, mai degrabă cunoscute în afara României, pentru că în România e foarte greu de explicat de ce feed-back-ul unui astfel de congres n-a ajuns la nivelul fiecăruia dintre avocați, iar explicațiile sunt dintre cele care nu fac bine unității profesiei, pentru a fi dezvăluite imediat, fac ca în realitate speranțele cu privire la congresul actual, privind secretul profesional, să fie speranțe optimiste, în condițiile în care avem și participarea unor invitați reputați la acest congres, vicepreședintele Consiliilor Barourilor Europene, Rango Pelicarič, viitorul președinte al Consiliului Barourilor Europene peste doi ani de zile, și fosta președintă a Consiliului Barourilor Europene, dna Maria Slazak, din Polonia, actuala vicepreședintă pentru situația barourilor din Europa Centrală și de Est – oameni care provin din țările emergente, care dețin funcții de conducere în Consiliul Barourilor Europene și ale căror preocupări pentru ceea ce înseamnă armătura secretului profesional sunt preocupări apropiate de interesele profesiei de avocat din România, a cărei experiență nu se compară ușor cu experiența tuturor statelor europene, în ceea ce privește trecerea prin tunel și rezistența profesiei de avocat și, în prezent și în perspectivă, pus într-o situație delicată, aceea de a face față provocărilor.

Nicolae Cîrstea: Aveți și alți invitați importanți care au confirmat deja participarea? Din țară, autorități?

Gheorghe Florea: Sigur, noi am invitat conducerile autorităților naționale, potrivit tradiției pe care o avem; după cum bine știți, am invitat conducerile tuturor instituțiilor juridice la nivel central, cu care conlucrăm; de altfel, am invitat reprezentanți ai presei, am invitat numeroși avocați, care merită să fie invitați în mod special la congres. Demersurile cu privire la confirmarea participării sunt în curs și nu sunt încă finalizate, ca să vă pot da o listă sau exemple nominale de participare. Sigur, deocamdată, vom avea ca partener în congres pe Ministrul Justiției din România, sper, pentru prima dată prezent într-o colectivitate a avocaților la nivel național.

Cornel Dărvășan: Aș vrea să ne reîntoarcem puțin la tema congresului, dle profesor, dle doctor, pentru că suntem într-un moment al istoriei foarte delicat. Dacă ați observat, foarte multe reacții internaționale cu privire la faptul că nu mai există viață privată. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, trebuie să dea niște declarații, să găsească niște explicații pentru faptul că a pus la dispoziția unor oameni informații prețioase pe care oamenii le-au dat de bunăvoie, prin acest canal numit Facebook. Prima întrebare, înainte să continuăm cu secretul profesional: Credeți că mai există viață privată în România? Să poată fi deconspirată? Că, până la urmă, dacă stăm puțin să ne gândim, aproape tot putem să știm despre oricine, dacă ne forțăm puțin, și dacă avocatul este parte din aceasta sau este în afara acestei probleme?

Gheorghe Florea: Ca orice cetățean, și avocatul este parte din această problemă. Ca profesionist, se străduiește să fie o parte care are un drept special, conferit de Dumnezeu profesiei, de când s-a născut ea, acest drept al spovedaniei, pe care l-am numit adineauri, prin asemănare, față de avocat.

Acum, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este destul de dificil. După cum vă este cunoscut – și dumneavoastră ați fost partener al nostru mai vechi și știți treaba asta –, am fost prima organizație profesională din România care a organizat o acțiune cu tema „Supravegherea electronică în masă – consecințele acesteia cu privire la drepturile persoanei”. Această acțiune, organizată în 2015, nu este una dintre acelea în care avocații au tăcut; deși cei mai buni avocați sunt cei care tac, la timpul potrivit. Atunci am adus la cunoștință publică și, de atunci încoace, semnalele noastre au fost consecvente, în sensul că dreptul la viață privată este din ce în ce mai strangulat. Iar răspunsul la întrebarea dumneavoastră, direct, este că da, există viață privată în România. Cu condiția ca fiecare dintre noi să ținem la viața noastră și să știm să ne protejăm, în condițiile în care nu ne oferim singuri, tuturor, ceea ce este al nostru.

Acum câțiva ani de zile am răspuns la o întrebare foarte simplă făcută de către un avocat către UNBR: Avem voie să ne facem publicitate pe Facebook? Publicitate profesională. Răspunsul uniunii a fost foarte simplu: Nu uniunea stabilește cine are voie, cum are voie, în ce mod are voie. Există reguli legale, ce trebuie să fie respectate. Dar am atras atenția că Facebook-ul este, totuși, o rețea de socializare proprietate privată, identificând exact proprietarul, sediul acestuia, datele care pot fi dintre acelea care, pe orice rețea de socializare, pot fi expuse și limitele între care publicitatea profesională pe astfel de rețea de socializare poate fi admisă, astfel încât drepturile cetățeanului, respectiv ale clienților, ale avocatului însuși, să nu fie încălcate. Răspund și acum, indirect, la întrebarea dumneavoastră, în aceeași modalitate. Fiecare știm să ne ocrotim în măsura în care ținem cu adevărat la drepturile pe care ni le-a hărăzit cel care ne-a dat posibilitatea să ne trăim viața proprie, apropiindu-ne de ceea ce trebuie să ne apropiem și nu neapărat predându-ne în mâna celor care au nevoie de noi pentru a ne manipula. Avocații, din acest punct de vedere, sunt primii care luptă pentru protecția a ceea ce înseamnă: datele personale, protecția secretului comercial, protecția secretului operativ – toate acestea opuse secretului urmăririi penale, secretului cercetării penale, confidențialității, în general. Din acest punct de vedere se prezumă că majoritatea avocaților sunt în temă cu privire la această provocare a vieții pe care o trăim, în care dreptul la viață privată este tot mai puțin respectat, este violentat, agresat și supus continuu acestei situații pe care ați expus-o, asemănătoare cu cea pe care ați redat-o ca fiind publică în prezent, dar e pentru prima dată sau va fi pentru ultima dată – este foarte greu de răspuns. Cert este că în viața mondială, în care sub pretextul ocrotirii intereselor generale, al luptei contra terorismului, al luptei contra spălării banilor, interesele dintre ceea ce înseamnă protecția drepturilor persoanei și protecția intereselor generale este o activitate care presupune fel de fel de ofensive de legiferare, de ingerință a statului în viața privată a cetățeanului, sunt foarte puține profesiile care își apără această constantă pe care o au, aceea de a avea ocazia ca cel care are nevoie de un profesionist să aibă cât mai multe garanții că viața sa privată va fi respectată inclusiv în timpul și după contactul cu profesionistul respectiv.

E greu. Asta nu înseamnă că, nefiind puși în temă, ne-ar fi mai ușor să acționăm. Nu. Dimpotrivă, armându-ne cu credința că viața privată este un dat asupra căreia nimeni nu are dreptul de a interveni, noi, avocații, ne străduim să o apărăm. Sigur, prin mijloace legale.

Nicolae Cîrstea: Revenind la tema congresului și a emisiunii noastre de astăzi, dle președinte, cine este beneficiarul secretului profesional?

Gheorghe Florea: Aparența este că, la prima vedere, beneficiarul ar fi avocatul. De aici o isterie întreagă. Deseori avocații sunt acuzați de așa-zisele super-imunități pe care și le procură și pe care și le aranjează din punct de vedere legislativ, sunt acuzați că-și transformă propriile cabinete în buncăre de informații și secrete care sunt absolut necesare pentru a se realiza lupta contra infracționalității; sunt acuzați că sunt asociați cu cei pe care-i apără, adeseori expuși oprobriului public pentru simplul fapt că apără drepturi și interese ale persoanelor. Din acest punct de vedere răspunsul Curții Europene de Justiție este totdeauna tranșant și clar: Niciodată legislația privind profesia de avocat nu a consacrat principiile secretului profesional altfel decât în interesul cetățeanului. Ele nu sunt un privilegiu pentru avocat – am și scris recent că o traducere nefericită a termenului anglo-saxon poate să creeze confuzii –, în realitate sunt garanții pe care legea le pune la dispoziția cetățeanului, pentru ca dreptul la apărare, dreptul la consultanță de specialitate să fie armat de încrederea bazată pe interdicția avocatului de a dezvălui informațiile pe care le-a cunoscut în timpul, cu ocazia sau în legătură cu serviciul profesional în care a fost solicitat sau în care este implicat.

Cornel Dărvășan: Haideți să vorbim puțin despre excepții pentru avocați. Dacă sunt prevăzute excepții în acest context, al secretului profesional.

Gheorghe Florea: Sigur, secretul profesional nu este nelimitat. El, de principiu, este absolut. Foarte greu de discutat problema dacă secretul profesional joacă, până la limita la care ești dezlegat de secretul profesional de cel în favoarea căruia s-a creat secretul profesional. Adică răspunsul la întrebarea anterioară. Dar este cert că nu există secret profesional ori de câte ori avocatul însuși este implicat în săvârșirea de infracțiuni sau există suspiciuni în legătură cu implicarea sa – rezonabile, evident, bazate pe date probatorii, certe, că este implicat în organizarea săvârșirii de infracțiuni. Pentru că aspecte de ordine publică fac ca, în realitate, secretul profesional să pălească în fața necesității de a se întrona domnia legii, nefiind de principiu recunoscut infractorului, iar infractorul poate fi și avocatul – iată, din premisa pe care am spus-o, dreptul de a beneficia de protecție câtă vreme încalcă el însuși legea.

Vedeți, există o obligație generală de divulgare a săvârșirii de infracțiuni. O obligație generală, prevăzută în Codul Penal. Legea noastră a reușit să tranșeze problema dacă avocatul este obligat să divulge, sau nu, infracțiunile de care ia cunoștință în timpul exercițiului său profesional. Legea prevede în mod expres cazurile în care avocatul nu se poate prevala de secretul profesional și este obligat să denunțe săvârșirea unei infracțiuni.

Cornel Dărvășan: Care sunt aceste excepții?

Gheorghe Florea: Infracțiunile de genocid; infracțiunile de terorism; infracțiunile de folosire a drogurile; infracțiunile cu privire la prevenirea spălării banilor – și care sunt expres prevăzute în legea noastră, unde, între cele două talere echilibrul este în sensul că interesul general are prioritate. Evident că, din punctul acesta de vedere, avocatul nu poate trăi decât tot într-o cetate, într-o cetate guvernată de legi. El, la rândul lui, este supus legii și jurământului profesional. Ca atare, limitele secretului profesional sunt limitele pe care legea le prevede, din considerente care țin – și cu asta am terminat – inclusiv de ceea ce înseamnă apărarea sa. Dacă avocatul este supus unei proceduri penale sau unei proceduri disciplinare, în condițiile prevăzute în mod special de reglementările din materia profesiei poate, pentru propria sa apărare, să dezvăluie secretul profesional. Atunci când crezul și conștiința sa profesională îi dictează că apărarea are forța să estompeze secretul, pentru că este naturală tendința umană de a se apăra. Deci existe și limite legal prevăzute – ăsta este, în concluzie, răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Nicolae Cîrstea: Care sunt, dle președinte, reglementările europene cu tangență directă în evoluția acestei noțiuni de secret profesional al avocatului?

Gheorghe Florea: Deci, ca să nu mă întind extraordinar de mult în răspunsul pe care aș putea să vi-l dau, este cert că, în preajma congresului – de cca o săptămână-două – am încercat să sintetizez toate aceste reglementări europene de imediată aplicație, într-un material pe care l-am intitulat „De ce un congres pe tema secretului profesional”. Fie reglementările care țin de regulamentul european privind protecția datelor personale; fie reglementările care țin de directiva europeană cu privire la protecția secretului comercial, a know-how-ului și a tuturor informațiilor comerciale nedivulgate; fie reglementările care țin de împiedicarea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor sau pentru săvârșirea actelor de terorism – aceste trei mari categorii de reglementări europene, unele sunt în curs de asimilare în dreptul românesc, altele sunt, în scurt timp, de aplicare imediată, cum ar fi regulamentul privind datele personale, altele ar fi trebuit să fie, deja, adoptate și transpuse în dreptul românesc, dar sunt în curs de adoptare legi, fac ca toate aceste reglementări europene să pună într-o situație cu totul specială și avocatul, și autoritățile de reglementare din domeniul profesiei de avocat, cum este cazul organelor UNBR. Mai ales în ceea ce privește problema prevenirii spălării banilor, rolul autorității de reglementare este altfel privit, în perspectivă, noi ne-am făcut lecțiile, suntem în temă cu privire la reglementarea europeană, așteptăm să vedem modalitatea în care ea este transpusă în proiectul aflat pe masa Senatului în prezent și avem bucuria – pe care o repet și în cazul acestei întâlniri – să constatăm, cu chiar multă mândrie, că, spre deosebire de alte profesii, în ceea ce privește protejarea secretului comercial sau a secretului operațional, am fost chiar pionieri și am reușit să se reglementeze în mod expres în legea noastră acest obiect al aplicării principiului secretului profesional, care este obiectul unei directive în curs, care va avea o adevărată revoluție în ceea ce privește cercurile concentrice de persoane care au acces la informații, chiar și din domeniul unui litigiu concret privind secretul comercial sau secretul operațional.

Nu intru în amănunte, articolele pe care le-am publicat și pe care ați avut amabilitatea să le preluați chiar de pe saitul uniunii sunt, din acest punct de vedere, elocvente. Ceea ce vreau să mai spun, ca răspuns la întrebare, este următorul lucru: Departamentul de comunicare al UNBR a pregătit un documentar, pentru acest congres, extrem de vast. Sunt peste 125-150 de pagini de documentare scrise, publicate fie pe saitul uniunii, fie transmise de către cei implicați în pregătirea congresului, ele fac obiectul unei reviste, Avocatul, care va fi scoasă cu ocazia congresului, revistă tematică – Secretul profesional al avocatului – și care va constitui un instrument de lucru extrem de util, atât pentru avocații tineri, cât și pentru avocații maturi, pentru a se pune și în contact cu noile reglementări europene, și cu imperativul cunoașterii lor, dar și pentru a recapitula eventualele principii care se îmbogățesc prin trecerea vremii, ori pentru a se iniția avocații tineri. Să nu uităm că în ajunul congresului, într-o primă lectură, Consiliului UNBR va examina un proiect de ghid de bune practici privind aplicarea regulamentului european privind protecția datelor personale, pe care l-am pregătit din perspectiva profesiei de avocat pentru fiecare avocat în parte, dar și pentru entitățile din cadrul sistemului UNBR, în condițiile în care, după cum știți, în mai, alături de eforturile pe care le faceți și dumneavoastră, în sesiuni de formare special dedicate, toți cetățenii vor trebui să respecte strict acest ghid.

Iată elemente de drept european, care sunt în imediată contingență cu subiectul congresului. Sunt absolut convins că, pe parcursul maratonului, veți descifra mult mai în concret situațiile care alcătuiesc osatura, scheletul abordării temei congresului.

Cornel Dărvășan: Aș vrea să ne apropiem de încheiere, că mai avem 4 minute, dle președinte, și să vă întrebăm dacă mai sunt și alte probleme curente în ceea ce privește confidențialitatea comunicării avocat-client.

Gheorghe Florea: Există probleme curente care țin în special de impactul tehnologiei informațiilor cu privire la vremurile sub care trăim. Din acest punct de vedere, evenimentele care au fost reunite sub titlul „Ziua europeană a avocaților” în anul trecut, 25 octombrie, caz în care acțiunea a fost dedicată exclusiv impactului tehnologic cu privire la profesia de avocat – și în care ne-ați dat concursul, pentru care mulțumim Universului Juridic –, privind punerea la dispoziția avocaților, în special a acelora care lucrează în cadrul asistenței judiciare, a unor softuri legislative puse la punct, cu privire la accesul la informații, fac ca, din acest punct de vedere, problemele de confidențialitate, din perspectiva folosirii acestei tehnologii a informațiilor, viitorul în ceea ce privește comunicarea dintre avocați, să fie una dintre problemele care vizează confidențialitatea. Există, de asemenea, probleme de confidențialitate, legate de ceea ce înseamnă interceptarea convorbirilor dintre avocat și client, chiar și în mod întâmplător, sunt probleme legate de confidențialitate și limitele acesteia, atunci când sunt opuse secretului profesional, secretul bancar, secretul investigației făcute în cadrul procedurilor din Consiliul Concurenței, secretul fiscal – și, din acest punct de vedere, sunt și alte probleme care țin de limitele ariei de interes privind principul confidențialității, respectiv ale secretului profesional. În ansamblu fiind, vreau să vă spun că tema este una care este dezbătută în profesia de avocat din cele mai vechi timpuri. Conferințe ținute de către corifei ai profesiei de avocat pe această temă sunt cunoscute, au patina pandectelor române, în care cei care vor să aibă cu adevărat o cultură juridică de bază în ceea ce privește profesia de avocat au șansa să găsească materiale destul de bine documentate privind secretul profesional. Sigur, acum, nu tot vinul care-i vechi este și cel care corespunde gusturilor actuale; dar această armătură, care ține de brandul profesiei de avocat, întărită într-un congres despre care vă spun acum, în final, că își desfășoară activitatea sub auspiciile Centenarului marii uniri, în condițiile în care – am spus-o și vă spun – încercăm și noi, avocații contemporani, să nu fim de nimic, raportat la meritul pe care l-au avut înaintașii noștri avocați în realizarea unității naționale. Uneori ne iese. Sper ca și Congresul avocaților 2018 să dovedească că reușim, prin unitate, să cinstim și memoria înaintașilor noștri, și, în același timp, să nu pregetăm, să fim vizionari pentru ceea ce înseamnă timpul de mâine, pentru că este foarte greu să mai planificăm și să ne pregătim într-o vreme atât de zbuciumată, pe care-o trăim.

Nicolae Cîrstea: Care sunt așteptările dumneavoastră personale, dle președinte, de la congres?

Gheorghe Florea: Sunt absolut convins că experiența unor congrese bine pregătite, care se vor finaliza, într-un fel sau altul, prin dezbateri de bună credință, din care atacurile la persoană vor lipsi, în care abordarea problemelor privind profesia de avocat va fi făcută transparent și argumentat, vor face ca, în realitate, să fiu bucuros că și următorul an va fi un an pe care-l vom aștepta cu un alt congres, tematic sau netematic, sigur congres electoral, în condițiile în care în acest an mai avem foarte multe evenimente incluse programului național de celebrare a Centenarului Marii Uniri de către avocați, între care reuniunea făcută în ajunul Zilei avocatului român, de către Consiliul Uniunii la Alba Iulia, va fi cea care va reprezenta pentru noi, toți avocații din România, un semnal serios că știm să ne cinstim memoria profesiei și, în același timp, să fim uniți, atunci când este nevoie, pentru ca profesia să reziste.

Nicolae Cîrstea: Așa cum am procedat și la precedentele ediții, sperăm să vă avem alături de noi și săptămâna viitoare, pentru a putea trage concluziile după acest Congres 2018 al profesiei de avocat.

Gheorghe Florea: Având în vedere că suntem în sărbători continue, după Sfântul Gheorghe vă stau la dispoziție cu cea mai mare plăcere.

Cornel Dărvășan: Vă mulțumim foarte mult, dle președinte…

Gheorghe Florea: Și eu vă mulțumesc foarte mult. Vă doresc succes!

Cornel Dărvășan: Doamnelor și domnilor, a fost împreună cu noi dl av. dr. Gh. Florea, președintele UNBR, dl Nicolae Cîrstea, președintele trustului editorial Universul Juridic. Sunt Cornel Dărvășan, vă dăm întâlnire mâine la ora 17.00, pentru o nouă ediție a emisiunii Legal Point. La revedere!


Cu ocazia Congresului Avocaților 2018, ce va avea loc în zilele de vineri, 20 aprilie, și sâmbătă, 21 aprilie 2018, vom organiza Maratonul Legal Point 3.

Luni, 16 aprilie 2018, ora 17.00, a avut loc prima emisiune TV „Legal Point” din seria „Maratonul Legal Point 3”, pe canalul „UJ-TV”, găzduit de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, dl Nicolae Cîrstea și dl Cornel Dărvășan, au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, un invitat special: dl av. dr. Gheorghe Florea, președintele UNBR, cu tema: „De ce un Congres al Avocaților cu tematica secretului profesional?”.

Maratonul Legal Point 3, cu o frecvență zilnică, în perioada 16-19, 23 și 24 aprilie 2018, va fi transmis în direct pe www.universuljuridic.ro.

Maratonul Legal Point 3 organizat cu ocazia Congresului Avocaților 2018 – av. dr. Gheorghe Florea: „De ce un Congres al Avocaților cu tematica secretului profesional?” was last modified: aprilie 19th, 2018 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter