Maratonul Legal Point 3 organizat cu ocazia Congresului avocaților 2018 – av. dr. Gheorghe Florea: Congresul Avocaților 2018. Concluzii

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

[…]

Nicolae Cîrstea: Care ar fi, domnule președinte, la prima vedere, concluziile Congresului din acest an?

Gheorghe Florea: Ar trebui să concluzionez în trei direcții principale.

În primul rând, reamintesc, Congresul s-a desfășurat sub auspiciile Centenarului Marii Uniri, ceea ce a adus destulă sobrietate activităților desfășurate, în incinta spațiului în care s-au desfășurat lucrările propriu-zise ale Congresului.

A doua concluzie: este un Congres în care s-a dovedit o solidaritate intelectuală de bună calitate cu privire la preocupări pe care reprezentanții avocaților le au, sigur, și în deschiderea unui an electoral – anul dintre acest Congres și cel viitor – dar și în ceea ce privește împrejurarea că Congresul subordonat unei tematici extrem de delicate, a reușit să atragă și personalități ale vieții publice, interne și internaționale, dar și atenția presei.

Și, al treilea lucru pe care vreau să-l subliniez este că Congresul a fost destul de lucrativ și în ciuda aparențelor, preocuparea pe care au avut-o majoritatea a fost pentru verificarea situațiilor financiare, sau împărțirea – cum se spune – a banilor aflați la centru, fie la Casa de Asigurări a Avocaților, fie la Uniunea Națională a Barourilor din România, nu neapărat către avocați, ci către instituțiile organizate în cadrul sistemului legal al profesiei, la nivelul barourilor sau al filialelor caselor de asigurări. Tot în ciuda acestor aparențe, verificările constructiv făcute cu privire la evoluția instituțională a profesiei, demonstrează pe de o parte și preocupări ale generației care vine, în așa fel încât acest transfer generațional al conducerii profesiei să se realizeze în condiții corecte, dar și preocuparea generației care deocamdată se află în postură de „majoritar prezentă” la acest Congres. Spre surprinderea mea, puțini avocați tineri prezenți la Congres…

Cornel Dărvășan: Vă îngrijorează lucrul acesta, domnule președinte?

Gheorghe Florea: Extrem de mult! Pentru că, în realitate, am spus-o la începutul Maratonului Legal Point, o repet acum: suntem circa 65-70% avocați tineri, avocați care au sub 45 de ani.

Cornel Dărvășan: Deci dintre cei care nu au prins cele două sisteme?

Gheorghe Florea: Sunt majoritatea, dintre cei care, așa cum spune domnul Chelaru, într-un interviu care v-a fost acordat, sunt năsuți în leagănul democrației, cu el la capătul patului, sau crescuți ca atare, deci nu știu, în realitate, multe din ceea ce însemnă o avocatură făcută în alt cadru socio-politic. Iar pe de altă parte sunt totuși dezinteresați de ceea ce înseamnă construcția efectivă a profesiei în ansamblu. Or, dacă sunt atrași la Congres, sunt atrași spre teme și interese care țin de un grup, care, în realitate, nu vizează un efort constructiv, ci mai degrabă un efort provocator, sau dintr-acela care să determine obiectivele care nu sunt dintre cele care nu sunt importante, decisive sau, într-o prioritizare corectă, care să însemne ceva față de ceea ce se întâmplă în Europa cu avocatura.

De aceea mă îngrijorează!

Nicolae Cîrstea: Domnule președinte, o temă extrem de importantă pentru profesia de avocat, „Secretul profesional”, cum au fost dezbaterile în jurul acestui subiect, în interiorul Congresului? Dacă sunt și concluzii care s-au tras pe această temă, lucruri de făcut în viitor?

Gheorghe Florea: Dezbaterile pe această temă au fost dezbateri serioase și este nota pe care au subliniat-o inclusiv reprezentanții Consiliului Barourilor Europene, doamna avocat Slazak din Polonia și domnul avocat Pelicarić din Cehia, care au onorat Congresul. Discuțiile au fost serioase și datorită faptului că mesajele care s-au transmis în cadrul Congresului au demonstrat că tema a fost bine pregătită de către comisia care a avut această obligație în cadrul Congresului. E adevărat că discuțiile au fost puțin cam teoretice, în sensul că au cam lipsit exemplele practice, cazurile concrete, cu care se confruntă în realitate barourile, pentru că am declarat-o și o repet: la nivelul Uniunii Naționale a Barourilor din România sesizări concrete cu tentative de încălcare a secretului profesional nu ajung, nefiind nici în competența organului central să rezolve astfel de probleme atunci când au nevoie de sprijin, ci este în competența barourilor, dar tema foarte serioasă, de mare actualitate a beneficiat și de o documentație destul de bogată, care a fost pusă la dispoziția tuturor participanților la Congres și a tuturor avocaților pe site-ul Uniunii Naționale a Barourilor din România, de circa o lună și jumătate, chiar două, concretizată în Revista Avocatul, care cu această ocazie a extras materialele documentare cele mai potrivite, apreciate ca fiind semnificative pentru poziția avocaților din România, vizând această temă.

S-a subliniat un lucru care este foarte important și pe care vreau să îl scot în evidență: în Congres problema secretului profesional este o problemă care fie că a fost evocată ca fiind una de o actualitate deosebită, ceea ce este și real, fie că este o temă care privește modul în care valorile profesiei să reziste la provocările la care profesia este supusă și în România, și în Europa, și în întreaga lume, chiar. Dar, în schimb, s-a mai subliniat ceva: o tendință, extrem de curioasă, potrivit căreia ar trebui ca problema încălcării secretului profesional al avocatului să nu mai fie o chestiune care să țină de domeniul legislației penale, și să fie o chestiune care să fie reglementată exclusiv în interiorul profesiei de avocat, în planul răspunderii disciplinare. E un deziderat spre care tindem și eu, sincer să fiu, cred că situația care a existat în România, în perioada anilor 1920-1930, în care majoritatea avocaților erau doctori cu titlu universitar obținut fie la Budapesta, fie la Viena, fie la Paris… Era o condiție.

Cornel Dărvășan: Această situație ziceți, cam greu va mai reveni în România.

Gheorghe Florea: Va reveni mai greu în România.

[…]

Nicolae Cîrstea: Domnule președinte, simțiți această așteptare din teritoriu, din partea colegilor avocați din țară de mai multă transparență, dar, pe de altă parte dumneavoastră sunteți la nivelul Uniunii reprezentanții barourilor, practic, comunicare poate ar trebui să o facă barourile mai mult decât Uniunea?

Gheorghe Florea: Am să vă dau un singur exemplu: există un Buletin Informativ prin care, pe site-ul Uniunii o dată la cel puțin trei luni de zile, se recapitulează și se re-sistematizează toate dispozițiile cu caracter normativ adoptate la nivelul organelor centrale, comunicările, informările de care este nevoie ca să se cunoască public, în limitele în care pot fi aduse totuși la cunoștință informații, care nu țin de domeniul protejării unor date personale de care luăm la cunoștință în timpul exercitării activității de conducere, fie cu privire la jurisdicția profesională, fie cu privire la contestații vizând situația personală a avocaților care odată aduse la cunoștința publicului i-ar pune într-o situație delicată cu privire la reputația, prestigiul avocaților, ce ar putea să fie distorsionate tocmai prin activitatea organelor lor de conducere – dacă ar pune spre exemplu pe site-uri ordine a de zi a ședințelor în care se indică cine a reclamat, pe cine a reclamat și ce soluție s-a dat la reclamația făcută. Nu cred că se întâmplă așa ceva, dar am dat un exemplu ipotetic. În realitate lucrurile sunt mai complicate, pentru că, iată, în Congres s-a propus înființarea unui Buletin Oficial al Uniunii Naționale a Barourilor din România, în care toate deciziile, hotărârile luate de către organele profesiei la nivel central să nu mai fie publicate în sistem online și comunicate ca atare, ci conservate pe suport de hârtie. Aceasta înseamnă că există o nevoie de cunoaștere exactă a conținutului, canalul și metoda, de comunicare directă cu cei care au făcut propunerea, fiind una dintre acelea care aparent nu a fost găsită. În realitate, cei care au făcut propunerea sunt cei care participă efectiv la luarea deciziile, decanii barourilor, care decid, știu, sunt participanți, sunt actori, sunt votanți, cunosc conținutul hotărârilor luate, ș.a.m.d. Există un apel la transparență care este făcut în continuu la nivelul organelor centrale ale profesiei. Organele centrale îi roagă pe cei care reprezintă avocații să fie la fel de transparenți în raporturile cu avocații în ceea ce privește comunicările de la nivel central la nivel local.

[…]

Cornel Dărvășan: Suntem aproape de sfârșitul emisiunii, vă invit să spuneți niște concluzii, domnule președinte!

Gheorghe Florea: […] În realitate este nevoie de o conlucrare instituțională naturală între profesiile juridice, care evident ține de ceea ce înseamnă educație juridică fundamentală, o cultură juridică solidă pe care să nu se poată construi lucruri artificiale, de genul celor care au fost criticate. Propunerea domnului avocat Cazacu face obiectul Uniunii Naționale a Barourilor din România, care nu are competența legală de a constitui comisii de lucru cu caracter instituțional, dar care se va strădui să identifice dintre profesori universitari, dintre colegii deputați, dintre avocații cu mare experiență în ceea ce privește identificarea căilor legale, pe cei care sunt dispuși să lucreze sub auspiciile propunerii făcute de către domnul Cazacu.

[…]

Ceea ce vă spun în final este că mulțumesc din inimă pentru toate eforturile pe care Universul Juridic le-a făcut, pentru pregătirea logistică a Congresului, atmosfera cel puțin vizuală din Congres, documentarele care au fost puse la dispoziția reprezentanților la Congres, această emisiune maraton care a dat posibilitatea ca foarte mulți dintre cei care sunt vocali să se exprime și direct în ceea ce privește consemnarea punctului lor de vedere cu privire la evoluția profesiei, să aibă posibilitatea să o facă – ceea ce a detensionat foarte mult atmosfera Congresului. Și, apoi pentru această ocazie de a-mi da posibilitatea să urez în final tuturor avocaților din România, să dea Dumnezeu să aibă parte de ceea ce este foarte important la ora actuală în profesia de avocat: să aibă de lucru!

[…]

Cu ocazia Congresului Avocaților 2018, ce a avut loc în zilele de vineri, 20 aprilie, și sâmbătă, 21 aprilie 2018, am organizat Maratonul Legal Point 3.

Miercuri, 9 mai 2018, ora 17.00, a avut loc ultima emisiune TV „Legal Point” din seria „Maratonul Legal Point 3”, pe canalul „UJ-TV”, găzduit de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, dl Nicolae Cîrstea și dl Cornel Dărvășan, au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, un invitat special: dl. av. dr. Gheorghe Florea, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, tema discuțiilor fiind: „Congresul Avocaților 2018. Concluzii”.

Maratonul Legal Point 3 este transmis în direct pe www.universuljuridic.ro.