Maratonul Legal Point 3 organizat cu ocazia Congresului Avocaților 2018 – av. Cristina Gheorghe, av. dr. Ioan Chelaru, av. dr. Ion Turculeanu: „Provocări actuale în profesia de avocat”

18 apr. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 598

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

 

A inceput campania „Back to Office” pe UJmag.ro!

Nicolae Cîrstea: Este ceva care nu este provocator în profesia de avocat?

[…]

Cristina Gheorghe: Cred că ceea ce este evident, în această materie s-a conturat foarte bine, referindu-ne la evenimentele relativ recente, prin modificarea adusă legii de organizare a profesiei, Legea nr. 51/1995, anul trecut, în luna martie, prin Legea nr. 25/2017. Am reușit, cu ajutorul legislativului, să punctăm, să conturăm, să definim cât s-a putut de bine la acel moment aspectele care țin de confidențialitatea raporturilor avocat-client, de garantarea secretului profesional, nu în ultimul rând, de ceea ce înseamnă eventuala abatere disciplinară calificată prin lege, deja, ca fiind gravă, în cazul avocatului care ar fi tentat să încalce el însuși aceste garanții care țin de esența dreptului la apărare, pentru că, fără garantarea confidențialității raporturilor avocat-client, tot ceea ce poate însemna drept la apărare, realizarea apărării, garantarea apărării, este practic inexistent.

Astfel încât, spuneam, adoptându-se acea lege, Legea nr. 25, în luna martie a anului trecut, am avut plăcuta surpriză ca, exact în ziua în care se încheia congresul, legea să fie promulgată – a fost un cadou frumos pentru profesie. Poate termenul nu este foarte fericit, dar e un lucru pe care ni l-am dorit atât de mult și care contează atât de mult pentru cei care facem profesia în mod serios și cu tot devotamentul datorat și cuvenit clientului – și aceștia suntem majoritatea, excepțiile sunt accidente. Spuneam, garantarea confidențialității și a secretului profesional în contextul în care aceeași lege vorbește pentru prima dată la modul articulat, punctual, definit prin termeni legali, despre rolul nostru ca parteneri indispensabili din actul de justiție, a reprezentat un moment important. Poate părea cumva subiectiv ceea ce spunem noi când afirmăm, cu convingere, și nu o facem doar pentru că dorim să părem mai importanți decât suntem, pentru că în realitate suntem indispensabili cu adevărat, și nu doar în actul de justiție, ci și în societate. Este adevărat că niciodată nu cred că a existat și nici nu putem spera în mod real la o protecție a noastră în sensul în care cei mai mulți dintre colegii noștri și-o doresc. Trebuie să înțelegem foarte clar care este rolul nostru și care sunt limitele unei protecții pe care, instituțional, statul ne-o asigură, în condițiile în care ne-am dorit – și este esențial să rămânem așa, respectiv ne-am dorit să fim independenți; atât timp cât nu suntem subordonați, în nicio formă, instituțiilor statului. Și, spuneam, este esențial să rămânem așa, pentru că noi de foarte multe ori intrăm într-un conflict profesional cu acestea. Și atunci, orice raport instituțional care presupune subordonare, pe lângă faptul că ne-ar asigura – și asta cred că și-ar dori uneori colegii noștri, dar își doresc până într-un punct, respectiv până realizează care ar fi consecințele, și anume o oarecare protecție din partea instituțiilor statului, dar, în același timp, ne-ar aduce în imposibilitatea de a face cu adevărat drept la apărare.

Or, spuneam, definirea noastră, în termeni legali, ca parteneri indispensabili în actul de justiție, evidențiază o dată în plus importanța pe care o avem într-o societate care, din păcate, a tins și tinde încă să treacă peste acest aspect. Nu întâmplător, între proiectele pe care uniunea le derulează este și cel care, în parteneriat cu CSM, cu Ministerul, cu instituțiile din sistemul judiciar, participăm la un program de educație juridică; program care se desfășoară în școli, în instituții… Este esențial, pentru că societatea noastră, cred eu – și am mai spus-o, poate, și în întâlnirile noastre, dacă mă repet îmi cer scuze, dar este un aspect extrem de important –, una dintre principalele suferințe ale societății românești în acest moment, este lipsa educației juridice. Faptul că oamenii nu-și cunosc drepturile, faptul că într-o societate care este, pe alocuri, debusolată, sunt mai curând tentați să găsească soluția mai ieftină, mai directă, mai simplă, dar care, de cele mai multe ori, nu le rezolvă problema, ci o agravează, o amplifică sau generează noi probleme.

(…)

Cornel Dărvășan: Aș dori să întreb pe domnul Turculeanu dacă e adevărat ce zicea dl Chelaru, că sunteți cel care a avut ideea unor congrese pe teme specifice.

Ion Turculeanu: Da a e adevărat. Am și insistat pe lucrul acesta și, ca dovadă că am adus argumentele corecte, pentru că și anul trecut, și anul acesta, părerea mea și ideea mea a fost împărtășită de consiliul UNBR, care a hotărât și anul acesta, ca și anul trecut, să avem un congres cu tematică. De altfel, vă mărturisesc, dacă ar fi să avem evenimente cu tematică, ar trebui să avem în fiecare zi, pentru că în fiecare zi apare ceva nou. Pentru că spuneați de prioritățile profesiei, de provocările profesiei. De fapt, provocările profesiei noastre sunt provocările pe care le avem în viața de zi cu zi; pentru că în fiecare zi apare câte o stare de fapt nouă, care se transpune într-o stare de drept. Și în starea aceasta de drept trebuie cineva să intervină, care apără interesele cuiva. Și acela nu este decât avocatul. Gândiți-vă câte fapte banale credem noi că trec pe lângă noi, și apoi, dintr-o dată, se transformă într-o stare de drept și, imediat, apariția profesionistului, care este avocatul. Credeți că s-a gândit cineva, atunci când a apărut – deși termenul nu-mi place – scandalul Facebook-Cambridge Analitica, ce consecințe juridice produce? Și iată consecințele juridice, pentru că aici este o chestiune de drept; aici se interpretează cum s-au protejat datele personale a milioane de oameni. Și asta e o stare de drept. De aceea avocații Facebook-ului lucrează și de aceea, iată, a fost nevoie de intervenția Congresului American și a Parlamentului Angliei pentru a desluși până unde s-a mers cu încălcarea datelor personale ale celor care folosesc acest sistem de comunicații. Așadar, dacă ne gândim la provocări și la priorități, cred că zilnic avem provocări și priorități. Și congresele au tocmai rolul acesta, de a coagula toate aceste provocări, aceste priorități, și de a începe, de luni, să le punem în aplicare și să ne gândim din nou ce așteaptă oamenii de la această profesie, care este, potrivit Constituției, reprezentanta dreptului la apărare, pe care-l exercită în numele și pentru clienții săi.

Nicolae Cîrstea: D-le Turculeanu, cu ce gânduri, cu ce proiecte, cu ce inițiative la acest congres?

Ion Turculeanu: Cred că am putea avea foarte multe inițiative, însă eu cred că trebuie să ne gândim la ceea ce înseamnă profesia de avocat în ziua de astăzi, în secolul XXI. Mai este ea cum se făcea acum 100 de ani, sau acum 50 de ani, sau acum 25 de ani? Evoluția vieții sociale ne spune că nu mai este și că trebuie să fim la fel de dinamici cum sunt elementele din viața socială. Și atunci, cred că avem și noi datoria să perfecționăm profesia și să avem în vedere, atunci când facem modificări legislative – care, din păcate, nu pot ține pasul cu viața de zi cu zi, pentru că este o întreagă procedură care trebuie respectată, și atunci poate că suntem puțin în urmă.

Sigur că mă gândesc la câteva priorități și la câteva lucruri pe care le vom discuta mâine. Este momentul apariției, și la noi, a avocatului specializat. Pentru că, în realitate, el există. Că nu există instituțional, asta e altă chestiune. Însă astăzi oamenii nu se mai duc la avocatul care face de toate – și nu știu dacă le face bine; oamenii se duc la avocați care sunt deja specializați. Și atunci, ar trebui să ne uităm și în țările din Uniunea Europeană, din care facem parte, dezvoltate, și care deja au adoptat această instituție a avocatului specializat. Dar dacă ești avocat specializat, pentru că ai acest drept, trebuie să ai și anumite obligații, pe care trebuie să le respecți. Altminteri, va trebui să suporți rigorile legii, să pierzi calitatea de avocat specializat.

Iată, aceasta este numai una din problemele pe care le discutăm. Sunt foarte multe probleme de discutat în congres. Important, însă, este să fim solidari, să dovedim solidaritate, să fim de bună credință și să încercăm să facem acel pas către profesiile juridice, de care suntem astăzi oarecum despărțiți, aș zice eu, în mod artificial. Și când spun lucrul acesta, mă gândesc la ceea ce mass-media spune aproape zilnic, dar mă gândesc, mai ales, la experiența pe care o citesc în legislațiile și în faptele care se întâmplă în țările cu democrații vechi din Uniunea Europeană. Și cred că ar fi în interesul întăririi statului de drept o asemenea relație pe care profesiile juridice trebuie să o aibă, prin conducerile pe care le au. Ar trebui să ne gândim la un alt soi de colaborări decât unele formale, pentru că, din păcate, uneori suntem specialiști în a cosmetiza și a lăsa în derizoriu fondul; și să mergem la fondul acestor chestiuni.

[…]

23.25 – Nicolae Cîrstea: Vorbeați, domnule vicepreședinte, Ioan Chelaru, despre unitate. Cum s-ar putea asigura unitate în interiorul profesiei, având în vedere că sunteți peste 22.000 de colegi care activați în România?

Ioan Chelaru: Știți… aș face o mică introducere la răspunsul pe care aș dori să-l dau – și dumneavoastră, dar în principal, sigur, telespectatorilor. Congresul acesta, care are o temă absolut necesară profesiei și de mare actualitate, se desfășoară în anul Centenarului, care este anul Unirii și care trebuie să însemne, măcar ca simbolistică, un an în care, prin ceea ce face congresul și prin ceea ce facem noi, organele de conducere, să realizăm, măcar în parte, unitatea profesiei; sau uniunea profesiei. Care profesie e pusă, în principal, mai ales în sala de judecată, dar nu numai, pe contradictorialitate, pe aspecte antagoniste. E foarte greu, și eforturile pe care conducerea uniunii le face să găsim și să apelăm la cele mai bune metode, să păstrăm unitatea profesiei. Sigur că niciodată nu va fi profesia noastră liniară, o profesie liniștită. E formată din personalități puternice, avocații, în general, care iubesc profesia, care efectiv o profesează, sunt personalități puternice. Am spus de multe ori că avem, în cadrul profesiei, zeci sau poate sute de avocați care sunt personalități accentuate nu numai în profesie; și în viață, și în cultură… Și aceștia își pun amprenta pe profesie, uneori din acest punct de vedere unitatea trebuie menținută prin discuții, prin tematică abordată – și aici voiam să mă refer la unitatea profesiei.

Însă nu putem să nu discutăm despre actualitatea profesiei, de această nevoie de unitate și nu pot să nu pomenesc și să spun că nu influențează. Și în mentalul nostru personal, dar și în mentalul profesional, existența în societate a unor momente – nu le-aș spune neapărat de cumpănă – care ne atrag atenția asupra unor greșeli, a unor abuzuri. Și, dacă ar fi să punem în discuție – și probabil că în timp, pentru dumneavoastră va reprezenta o temă – povestea asta cu protocoalele încheiate între diverse instituții ale statului. Cât au respectat Constituția, ce înseamnă abuzurile, ce consecințe au avut aceste abuzuri, care este practica unor instituții ale statului, care este practica europeană în materie? Se discuta un pic mai devreme de povestea cu Cambridge Analitica și protejarea datelor cu caracter personal și implementarea și legii române, care e tocmai din 2001, dar și a recentei reglementări europene, care intră în vigoare din plin la 25 mai, pentru că cetățeanul român simte nevoia unei asemenea protecții. Cu atât mai mult un profesionist din domeniul nostru, care lucrează cu date; lucrează cu oameni; lucrează cu situații-limită; cu momente din viața oamenilor speciale. Pentru că un proces sau orice fel de acțiune în justiție, sau nu neapărat în justiție, și în fața organelor de administrație sau în fața altor organe, înseamnă deja, pentru viața unui om obișnuit, un stres, înseamnă deja o temere. Și eu cred că noi, ca profesie liberă, trebuie să contribuim, prin tot ceea ce facem, și aici, ca formă de organizare, dar și în viața de fiecare zi, la găsirea unor soluții ca oamenii să simtă că trăiesc liberi. Avem destui ani de când spunem că regimul nu mai este unul comunist, este un regim care ne permite să ne exprimăm, să trăim liberi, să avem inițiative, să avem creativitate. Iar noi, avocații, care eu cred că încă suntem o profesie de elită, cred că suntem o profesie nobilă, cred că asta și am dorit, majoritatea dintre noi, care am intrat în această profesie, chiar trebuie să fim vârf de lance în apărarea acestor drepturi, în găsirea soluțiilor pentru ca abuzuri de genul celor care apar sau sunt deja demonstrate – nu ale unor persoane, chiar ale unor instituții care au încălcat flagrant legea fundamentală a României –, să nu existe, iar acolo unde au existat să fie sancționate.



Cu ocazia Congresului Avocaților 2018, ce va avea loc în zilele de vineri, 20 aprilie, și sâmbătă, 21 aprilie 2018, vom organiza Maratonul Legal Point 3.

Joi, 19 aprilie 2018, ora 17:00, a avut loc a patra emisiune TV „Legal Point” din seria „Maratonul Legal Point 3”, pe canalul „UJ-TV”, găzduit de Portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, dl Nicolae Cîrstea și dl Cornel Dărvășan, au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, trei invitați speciali: dna av. Cristina Gheorghe, dl av. dr. Ioan Chelaru și dl av. dr. Ion Turculeanu.

Maratonul Legal Point 3, cu o frecvență zilnică, în perioada 16-24 aprilie 2018, va fi transmis în direct pe www.universuljuridic.ro.

Maratonul Legal Point 3 organizat cu ocazia Congresului Avocaților 2018 – av. Cristina Gheorghe, av. dr. Ioan Chelaru, av. dr. Ion Turculeanu: „Provocări actuale în profesia de avocat” was last modified: aprilie 20th, 2018 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter