Manifestarea unilaterală de voinţă a părţilor. Retragerea contestației la executare (NCPP, L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 240/2019

L. nr. 302/2004: art. 107 alin. (1), art. 108 alin. (2); NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 415 alin. (1)

Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului, constată că persoana solicitată C. a transmis la dosar o cerere prin care a arătat că „refuz sa fac contestație la București și sunt de acord cu extrădarea mea în Franța pentru faptele care mi s-au adus la cunoștință”.

Potrivit art. 108 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală hotărârea prevăzută la art. 107 alin. (1) poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la pronunțare, cu excepția cazului în care persoana solicitată consimte la predare, când hotărârea este definitivă.

Potrivit art. 415 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.

În cazul în care o persoană declară, înlăuntrul termenului, că nu formulează contestație, cum este cazul în speță, revenirea asupra declarației sale, după expirarea termenului, în sensul ca înțelege să conteste hotărârea, nu poate produce efecte juridice, contestația fiind tardivă. Prin retragerea unei căi de atac, instanța sesizată nu mai poate proceda la judecarea și soluționarea cauzei, aceasta reprezentând manifestarea unilaterală de voință a părților.

Înalta Curte constată că în cauză, Sentința penală nr. 30/FCJI/2019 a fost pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, la data de 17 aprilie 2019, iar cererea persoanei solicitate a fost transmisă prin administrația locului de deținere (IPJ-VS-CRAP), prin fax la data de 18 aprilie 2019, fiind înregistrată la instanță la aceeași dată, conform ștampilei de înregistrare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, față de această manifestare de voință a persoanei solicitate C., examinând dispozițiile legale mai sus evocate, va lua act de retragerea contestației formulată de aceasta împotriva Sentinței penale nr. 30/FCJI/2019 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 253 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.