Mandat european de arestare. Retragerea contestației (Legea nr. 302/2004; NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 344/2017

Legea nr. 302/2004: art. 96, art. 107, art. 103 alin. (6) și 9, art. 108, art. 109; NCPP: art. 275, art. 415, art. 425¹

Prima instanță a reținut că infracțiunile ce formează obiectul cercetării penale au fost marcate de autoritatea judiciară emitentă în categoriile infracțiunilor de răpire, sechestrare de persoană și luare de ostatici, furturi organizate sau cu mână armată și șantaj și extorcare de fonduri, infracțiuni care, potrivit art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări.

A constatat că mandatul european de arestare din data de 10 aprilie 2015, emis în Dosarul cu număr de referință x/12, se întemeiază pe mandatul de arestare emis, la data de 24 martie 2015, de Judecătoria din Hamburg, în urma deciziei Tribunalului Districtual din Hamburg în Dosarul cu nr. de referință x/12, iar durata pedepsei aplicate pentru infracțiunile comise este de 15 ani închisoare.

A observat că, din declarația persoanei solicitate și examinarea dosarului, nu rezultă incidența vreunui motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, opțional sau obligatoriu, apreciind că negarea faptelor și a prezenței sale pe teritoriul german, la momentul comiterii presupuselor fapte, nu constituie temei pentru neexecutarea respectivului mandat. Ca atare, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de validitate și condițiile de fond pentru emiterea și executarea mandatului european de arestare.

Coroborând dispozițiile legale în materia executării mandatului european de arestare, Curtea a reținut că sunt întrunite toate condițiile privind predarea persoanei solicitate, nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de executare și, ținând seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, în virtutea principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și a încrederii reciproce între autorități judiciare pe care se fundamentează instituția mandatului european de arestare, în conformitate cu dispozițiile art. 107 coroborat cu art. 103 alin. (6) și 9 din Legea nr. 302/2004, a admis sesizarea formulată de Procuratura din Hamburg, Germania.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat contestație, în termen legal, persoana solicitată B., fără, însă, a o motiva.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală sub nr. x/45/2017, cu termen de judecată fixat aleatoriu la data de 30 martie 2017.

Anterior acestui termen, la 28 martie 2017, prin fax, Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J. Iași a înaintat cererea contestatorului B., dată în fața unui reprezentant al locului de deținere, prin care acesta precizează că își retrage contestația formulată împotriva Sentinței nr. 17 din 22 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Iași, înscris care, ulterior, a fost transmis instanței și în original.

Față de această manifestare de voință, examinând dispozițiile legale incidente, se constată că art. 425¹ C. proc. pen. cu referire la art. 108 și art. 109 din Legea nr. 302/2004, republicată, face trimitere la prevederile art. 415 C. proc. pen., text de lege care prevede posibilitatea apelantului de a-și retrage calea de atac promovată.

Ca atare, având în vedere că retragerea căii de atac s-a făcut de către persoana solicitată, printr-o declarație dată în fața unui reprezentant al administrației locului de deținere, până la închiderea dezbaterilor, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voință expresă a contestatorului B. în sensul retragerii contestației formulate.

Totodată, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 400 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.