Managementul situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor: O.U.G. nr. 89/2014. (II) Modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004

9 ian. 2015
Vizualizari: 3664

Despre

  • M. Of. nr. 962 din 30.12.2014
  • O.U.G. nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor
  • O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

În M. Of. nr. 962 din 30.12.2014, s-a publicat O.U.G. nr. 89/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor.

La adoptarea ordonanței, s-au avut în vedere modificările survenite în structura și componența Guvernului, prin Hotărârea Parlamentului nr. 44/2014.

De asemenea, s-a ținut cont și de următoarele:

– faptul că potrivit actelor normative în vigoare, ministerele și alte autorități ale administrației publice centrale au responsabilități în managementul situațiilor de urgență, de necesitatea asigurării continuității exercitării atribuțiilor în acest domeniu, indiferent de modificările intervenite în structura și componența Guvernului, și de importanța adaptării imediate a rolurilor pe care noile entități formate trebuie să le îndeplinească în gestionarea situațiilor de urgență;

– faptul că este necesară crearea unui mecanism operativ pentru desemnarea persoanei care asigură coordonarea tuturor forțelor implicate în intervenție, a cărui activare să se realizeze imediat, de la momentul producerii evenimentului, așadar premergător convocării și întrunirii comitetelor pentru situații de urgență;

– faptul că reglementările în vigoare în domeniul stingerii incendiilor și salvării persoanelor în subteran, la operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanțe toxice care prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, la centralele nucleare, ș.a.m.d., stabilesc doar un rol de asistență tehnică de specialitate al structurilor profesioniste pentru situații de urgență, fără a prevedea și intervenția și coordonarea operațională a forțelor și mijloacelor aflate la locul intervenției;

Amendarea acestor reglementări este absolut necesară pentru crearea unui cadru adecvat de stabilire a modului de răspuns la producerea unor situații de urgență, care să reducă riscul unor efecte negative asupra personalului angajat și de intervenție.

De asemenea, s-a ținut cont și de faptul că neadoptarea măsurilor propuse, în regim de urgență, poate avea un impact negativ asupra vieții persoanelor, integrității bunurilor acestora și activității unor instituții, mai ales în contextul în care perioada de iarnă și, în special, cea a sărbătorilor se caracterizează prin vulnerabilități și riscuri ridicate în domeniul situațiilor de urgență – cum ar fi înmulțirea numărului de incendii produse la gospodăriile individuale, apariția unor fenomene meteorologice periculoase (ninsori abundente sau îngheț) și a consecințelor acestora (înzăpeziri ale unor drumuri publice, izolarea unor localități), utilizarea unor materiale pirotehnice.

Aceste elemente au un impact major și vizează interesul public, constituind o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată.

O.U.G. nr. 89/2014 este constituită din șapte articole, în care prevede modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor.

În continuare, vom prezenta modificările și completările aduse O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (publicată în M. Of. nr. 361 din 26.04.2004), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005 (publicată în M. Of. nr. 190 din 7.03.2005), cu modificările și completările ulterioare, astfel cum sunt reglementate în art. II.

Conform pct. 1, la art. 7 alin. (1), lit a) se abrogă. Potrivit acesteia, printre comitetele pentru situații de urgență se află și Comitetul național pentru intemperii și calamități.

La pct. 2, se prevede abrogarea art. 8. Acesta dispunea următoarele:

„(1) Pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență determinate de fenomene meteorologice periculoase și alunecări de teren se constituie și funcționează Comitetul național pentru intemperii și calamități sub conducerea viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, în calitate de președinte.

(2) Vicepreședintele Comitetului este secretarul de stat, șeful Departamentului pentru situații de urgență.

(3) Comitetul este un organism interministerial format din persoane cu putere de decizie, experți și specialiști desemnați de ministerele cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență”.

La pct. 3, se dispune faptul că la art. 81, alin. (1) și (5) se modifică astfel:

Alin. (1), în vechea reglementare, prevedea faptul că în vederea planificării strategice, a monitorizării permanente și evaluării factorilor de risc, amenințărilor și vulnerabilităților, precum și pentru coordonarea gestionării situațiilor de urgență determinate de alte riscuri decât cele prevăzute la art. 8 alin. (1) s-a constituit și a funcționat Comitetul național pentru situații speciale de urgență sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate națională, în calitate de președinte.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Conform noii reglementări, în vederea planificării strategice, a monitorizării permanente și evaluării factorilor de risc, amenințărilor și vulnerabilităților, precum și pentru coordonarea gestionării situațiilor de urgență determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie și funcționează Comitetul național pentru situații speciale de urgență, denumit în continuare Comitetul național, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate națională, în calitate de președinte.

În vechea reglementare, alin. (5), dispunea faptul că Secretariatul General al Guvernului, prin structura de specialitate, asigura secretariatul tehnic permanent al Comitetului național pentru situații speciale de urgență.

Conform noii reglementări, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național.

Potrivit pct. 4, se modifică art. 82. Acesta prevedea faptul că pentru stabilirea strategiilor și programelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, Comitetul național pentru situații speciale de urgență, respectiv Comitetul național pentru intemperii și calamități pot solicita consultarea unor experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători constituiți în grupuri de suport tehnico-științific [alin. (1)]. Și, de asemenea, Comitetele și grupurile de suport tehnico-științific, alături de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, unităților de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii și ai mass-media, formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre [alin. (2)].

Potivit noii reglementări, pentru stabilirea strategiilor și programelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență,

Comitetul național poate solicita consultarea unor experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători constituiți în grupuri de suport tehnico-științific [alin. (1)].

De asemenea, Comitetul național și grupurile de suport tehnico-științific, alături de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, unităților de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii și ai mass-mediei, formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre [alin. (2)].

La pct. 5, se prevede faptul că art. 10 se modifică prin introducerea unui nou alineat, alin. (21), care stabilește faptul că în cadrul comitetului prevăzut la alin. (1), inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției.

La alin. (1), la care se face referire, se prevede constituirea la nivelul municipiului București, a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea prefectului.

La pct. 6, se dispune modificarea art. 11, prin introducerea unui nou alineat, alin. (21), care prevede faptul că în cadrul comitetului județean, inspectorul-șef al inspectoratului pentru situații de urgență județean este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției.

La pct. 7, se prevede introducerea unui nou articol, art. 111, care prevede faptul că în municipiul București și județul Ilfov, competențele prevăzute la art. 10 și 11 se exercită, după caz, de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență sau de comitetul județean, în funcție de zona afectată sau potențial a fi afectată.

La pct. 8, se prevede abrogarea alin. (4) din art. 13. Conform acestuia, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin centrul operațional național, asigura secretariatul tehnic permanent al Comitetului național pentru intemperii și calamități.

La pct. 9, se prevede modificarea alin. (2) din cadrul art. 15, care, anterior modificării, stabilea faptul că la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, prevăzute în anexa nr. 1, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.

Conform noii reglementări, la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.

Conform prevederilor de la pct. 10, se introduce un nou articol, art. 153, care stabilește: cheltuielile curente și de capital ale centrelor prevăzute la art. 151 și art. 152 se asigură din bugetele instituțiilor care administrează spațiile în care acestea funcționează.

Conform art. 151, gestionarea operațională a situațiilor de urgență la nivel național se realizează prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției, constituit la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care asigură permanent fluxul informațional pentru Centrul operațional de comandă al Guvernului.

Art. 152 dispune: „(1) La nivelul județelor și al municipiului București se înființează centrele de coordonare și conducere a intervenției care asigură analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție și asigură suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al municipiului București.

(2) Centrele județene, respectiv al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției pentru situații de urgență au în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, precum și experți și specialiști din cadrul instituțiilor și operatorilor economici de interes local care asigură funcții de sprijin.

(3) Centrele județene, respectiv al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției își desfășoară activitatea în spații puse la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale sau de către inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București.

(4) În funcție de aria și complexitatea situației intervenite se pot crea centre de coordonare și conducere a intervenției la nivel zonal, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat, șeful Departamentului pentru situații de urgență”.

La pct. 11, se prevede modificarea art. 16. Anterior modificării, acesta dispunea la alin. (1) faptul că în situații de urgență, coordonarea unitară la locul producerii evenimentului excepțional a acțiunii tuturor forțelor stabilite pentru intervenție se realizează de către o persoană împuternicită, după caz, de către Comitetul Național, ministerial, județean sau al municipiului București, în funcție de natura și gravitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forțe concentrate, denumită comandantul acțiunii.

De asemenea, conform alin. (2), comandantul acțiunii poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă și punctul operativ avansat, constituite potrivit reglementărilor în vigoare

În noua reglementare, art. 16, prevede la alin. (1) faptul că în situații de urgență, coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție se realizează de către comandantul acțiunii, care este desemnat la nivel național, județean sau al municipiului București, în funcție de natura și gravitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forțe concentrate.

Conform, alin. (2) Comandantul acțiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulți comandanți ai intervenției aflați la locul producerii evenimentului excepțional, de grupa operativă și de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare.

De asemenea alin. (3) dispune faptul că desemnarea și competențele comandantului acțiunii și comandantului intervenției se stabilește prin hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor de risc.

La pct. 12, se prevede modificarea art. 19. În vechea reglementare, se prevedea faptul că principalele funcții de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale și unele organizații neguvernamentale în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Conform noii reglementări, principalele funcții de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale și unele organizații neguvernamentale, în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, în cadrul managementului tipurilor de risc, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Conform prevederilor de la pct. 13, la art. 20 partea introductivă și litera i) se modifică.

Anterior modificării, acestea aveau următorul conținut: Comitetul național pentru situații speciale de urgență, respectiv Comitetul național pentru intemperii și calamități, după caz, are următoarele atribuții principale:

i) stabilește repartizarea principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Conform noii reglementări, Comitetul național are următoarele atribuții principale:

i) formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

La pct. 14, se dispune faptul că art. 46 se abrogă. Acesta dispunea: Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Conform prevederilor de la pct. 15, Anexa nr. 1 se abrogă.

În art. VI, se stabilește faptul că O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin respectiva ordonanță de urgență, se va republica după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Conform art. VII, prevederile art. II pct. 7 intră în vigoare la 30 de zile de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 89/2014.

Managementul situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor: O.U.G. nr. 89/2014. (II) Modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 was last modified: ianuarie 9th, 2015 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.