Lovitură de stat dejucată în Germania

7 dec. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 79

Presa din Austria scrie azi despre poziția Vienei față de aderarea României la Schengen. Publicația „Kurier” titrează că Austria caută un țap ispășitor”, dar adaugă în subtitlu: Protestele față de cifrele ridicate ale migrației sunt justificate. Dar un veto împotriva extinderii Schengen nu ajută pe nimeni”.

Există însă un reproș care îi poate fi făcut lui Karner, cancelarului (Karl) Nehammer și chiar partenerilor lor de coaliție, Verzilor, care susțin decizia cu o opoziție surprinzător de mică: aici se aplică standarde duble. Pentru că guvernul respinge admiterea Bulgariei și României în spațiul Schengen, dar vrea să dea undă verde Croației”, scrie jurnalista Ingrid Steiner-Gashi, în „Kurier”, notează News.ro.

Atunci când vine vorba de Croația, guvernul austriac este orb în fața migrației. 40 la sută din toate cele 75.000 de cereri de azil depuse în Austria în acest an au provenit de la migranți care au aterizat în Serbia. Este suficient să arunci o privire pe hartă pentru a vedea că de acolo există doar două rute spre Austria: prin Ungaria, țară din spațiul Schengen, unde se pare că migranții sunt lăsați să treacă cât mai repede posibil, și prin Croația, țară candidată la aderarea la Schengen. Desigur, la Viena se știe că migranții se îndreaptă spre nord prin Croația și că în Ungaria sunt lăsați să treacă, dar toate acestea par mai puțin importante decât să bată cu adevărat cu pumnul în masă în altă parte”, comentează autoarea articolului din Kurier”, mai arată News.ro.

În schimb, Austria vizează cu veto-ul său persoanele nepotrivite: Bulgaria și România au îndeplinit toate cerințele tehnice pentru a adera la spațiul Schengen. De altfel, guvernul de la Viena a confirmat deja acest lucru în urmă cu un an. Faptul că acum se sucește sugerează că dorește să prezinte electoratului pe cineva pe care să dea vina pentru cifrele nedorite ale migrației. Bulgaria și România devin astfel pioni în agitata politică austriacă, dar nu rezolvă niciuna dintre problemele de migrație”, conchide Ingrid Steiner-Gashi, care este corespondenta la Bruxelles a publicației din 2017.

„Der Standard” scrie că prin veto-ul său față de aderarea la Schengen, Viena umilește Bucureștiul”.

Austria își pedepsește propriile companii din România fără niciun motiv obiectiv. Din cauza frontierei Schengen, camioanele ar fi reținute ore în șir la vamă, iar companiile austriece ar pierde, de asemenea, o mulțime de bani. Este într-adevăr de neînțeles de ce Nehammer vrea să «pedepsească» România, dintre toate țările, pentru faptul că atât de mulți migranți au venit în Austria în acest an. Președintele României, Klaus Iohannis, a precizat că mai puțin de trei la sută dintre migranții ilegali care solicită azil în Austria au trecut anterior prin România. Pe de altă parte, 370.000 de turiști români lasă anual 250 de milioane de euro în hotelurile și restaurantele austriece”, notează jurnalistul austriac, Adelheid Wolfl, care consideră că argumentația lui Nehammer este lipsită de temei, scrie News.ro.

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

În pofida opoziției Austriei, România are încă patru posibile soluții pentru a intra în Spațiul Schengen, scrie europarlamentarul Victor Negrescu pe Facebook.

Potrivit acestuia, „varianta 1 este ca țara noastră să solicite menținerea subiectului pe ordinea de zi și să insiste ca discuția să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o și alte state în trecut, să presăm Austria să ne susțină”, notează Agerpres.

Varianta 2 presupune ca România, cu suportul președintelui Consiliului European și al președinției cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 – 16 decembrie și să insiste pentru un vot pozitiv. Președinția cehă și Bulgaria depun deja eforturi în acest sens”, a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook, arată Agerpres.

Varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spațiul Schengen diferită de a Croației, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria”, iar varianta 4 este ca țara noastră să apeleze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI”, mai scrie Agerpres, citându-l pe Negulescu.

Autorităție române vor solicita un vot pentru aderarea la Spațiul Schengen în cadrul Consiliul JAI de joi.

Folosim toate canalele. La acest moment ne susțin toate statele membre, inclusiv Suedia și Olanda, cu excepția Austriei. În ceea ce privește Austria, am avut întâlniri la nivelurle cele mai înalte. Datele de la FRONTEX confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care reprezintă probleme. Nu există o justificare reală. Blocarea aderării la Schengen nu va rezolva problema migrației. Așadar, mâine, la Consiliul JAI, mergem la vot”, a declarat Premierul Nicolae Ciucă miercuri, scrie Cotidianul.

Bulgaria a anunțat că va veni cu contramăsuri dacă Olanda și Austria se vor împotrivi aderării acesteia la Spațiul Schengen.

Oficialii bulgari au amenințat că vor lua măsuri în cazul în care Țările de Jos și Austria vor vota împotriva aderării la Spațiul Schengen. Premierul interimar al Bulgariei, Galab Donev, a declarat că «bunul simț poate prevala» în zilele rămase până la votul crucial. Galab Donev nu a precizat care ar putea fi contramăsurile din partea Bulgariei, însă a evidențiat faptul că «sperăm că nu va trebui să facem asta», a scris Euractiv.com. În același timp, informația neoficială de la Sofia este că, dacă Olanda nu își retrage obiecția, Bulgaria va bloca alegerea lui Hans Leijtens în funcția de șef al Frontex”, scrie Capital.

Fostul ministru al Agriculturii, deputatul Adrian Chesnoiu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea unor concursuri.

Procurorii anticorupție notează în rechizitoriul trimis instanței că, în perioada 9 februarie-11 aprilie, Adrian Ionuț Chesnoiu, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze lui Andrei-Cristian Răducan (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene”, scrie Cotidianul.

Germania anunță că a dejucat o lovitură de stat.

Procuratura federală germană și Ministerul Justiției de la Berlin au anunțat miercuri arestarea a 25 de persoane suspectate că ar face parte dintr-o organizație teroristă internă ce urmărea răsturnarea guvernului. Operațiunea forțelor de securitate germane, care a avut loc miercuri dimineață devreme, a fost una amplă, vizând 130 de proprietăți, deținute de zeci de persoane din unsprezece state germane. Doi oameni au fost arestați în Austria și Italia. Dincolo de cei 25 arestați, poliția germană mai are în vizor alți 27 de suspecți. Ministrul justiției, Marco Buschmann, a declarat că suspecții au legături cu mișcarea «Reichsbürger» (cetățenii Reich-ului). Buschmann a subliniat că raidurile au vizat persoane suspectate că ar fi planificat un atac armat împotriva instituțiilor statului”, scrie Deutsche Welle, citată de Libertatea.

La mijlocul lunii septembrie, Guvernul ungar anunță prelungirea valabilității prețurilor plafonate la carburanți până pe 31 decembrie. Totuși, marți, Guvernul ungar a anunțat anularea plafonării, începând cu orele 23.00.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Marți seara, Guvernul a ținut o conferință de presă extraordinară, cu participarea directorului general MOL, Zsolt Hernadi. A fost anunțată încetarea plafonării prețurilor, Hernadi a comunicat că prețul recomandat la benzinăriile MOL va fi 7,6 RON (641 HUF) pentru benzină și 8,3 RON (699 HUF) pentru motorină. Intrebat de presă despre responsabilitatea guvernului pentru situația haotică de pe piața carburanților, ministrul responsabil pentru cabinetul primului ministru a răspuns că problemele au apărut doar în ultimele zile, timp de 13 luni această măsură a fost un succes. Hernadi a fost de altă părere. Intrebat când ar fi trebuit desființat prețul plafonat, el a spus că situația devenise dificilă deja în vară, dar atunci guvernul a decis să apeleze la rezervele strategice”, scrie RFI.

Seară liniștită!

 

Lovitură de stat dejucată în Germania was last modified: decembrie 7th, 2022 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: