Litigiile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public. Competenţă teritorială alternativă (NCC, NCPC)

18 ian. 2022
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 289
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1281/2021

NCC: art. 87, art. 1349 alin. (1) și (2); NCPC: art. 111, art. 116, art. 135 alin. (4)

Alpha Bank Oferta Start-up este conceputa pentru activitati liberale si beneficiezi de ZERO cost timp de 12 luni

Reclamantul A. a învestit Judecătoria Târgu-Jiu cu soluționarea cererii de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâtului Penitenciarul Jilava la plata sumei de 100.000 RON, reprezentând daune morale provenind din încălcarea art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 1349 alin. (1) și (2) C. civ.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor și pentru modificarea H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, „Administrația Națională a Penitenciarelor este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției (…); (alin. (2) Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului și constituie sistemul administrației penitenciare”.

Art. 11 alin. (1) din același act normativ prevede că, „Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru tineri, penitenciare pentru femei (…)”; alin. (2) „Unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor se înființează prin hotărâre a Guvernului și au personalitate juridică”.

Conform dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a penitenciarelor, „Penitenciarele sunt instituții publice cu personalitate juridică, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, înființate prin hotărâre a Guvernului, și fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională”.

În materia competenței teritoriale, C. proc. civ. stabilește, la art. 111, că „Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului”.

Această dispoziție legală reglementează o competență teritorială alternativă în ceea ce privește litigiile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public, reclamantului fiindu-i asigurat liberul acces la justiție, acesta având posibilitatea să introducă acțiunea fie la instanța unde își are domiciliul sau sediul, fie la instanța unde are sediul pârâtul.

Art. 111 C. proc. civ. urmărește nu numai transpunerea principiului liberului acces la justiție, prin facilitarea accesului la instanță pentru reclamant, dar și evitarea aglomerării instanței de la sediul persoanei juridice de drept public chemate în judecată în calitate de pârât.

În ceea ce privește domiciliul persoanei fizice, Înalta Curte reține că este un atribut de identificare al acesteia, noțiunea „domiciliu” fiind definită în art. 87 C. civ., în sensul că „domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală”. Dacă o persoană are mai multe locuințe statornice, atunci numai una dintre acestea are valoarea juridică a domiciliului, anume cea principală.

În doctrina și în practica judiciară s-a reținut constant că „noțiunea de domiciliu trebuie luată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuiește efectiv”.

Astfel, se consacră noțiunea domiciliului ca situație de fapt, susceptibilă de a fi dovedită prin orice mijloc de probă, iar nu ideea de domiciliu, ca noțiune juridică.

Scopul regulii generale în materia competenței teritoriale nu ar fi atins dacă domiciliul nu ar fi asociat cu locuința efectivă a părții, deoarece aceasta ar fi lipsită de exercițiul drepturilor sale procedurale.

Domiciliul persoanei fizice, conform regulilor procesuale civile referitoare la stabilirea competenței teritoriale de soluționare a unei cereri de chemare în judecată, se identifică cu domiciliul în fapt al acesteia, scopul normelor care guvernează procesul civil fiind în sensul asigurării cunoașterii de către parte a existenței procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cadrul acestuia.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În cauză, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a susținut că, în prezent, se află în stare de detenție la Penitenciarul Târgu Jiu, unde execută o pedeapsă privativă de libertate. Conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, actele de procedură (citații, comunicările hotărârilor pronunțate de instanțele aflate în conflict) au fost îndeplinite, față de reclamant, la Penitenciarul Târgu-Jiu.

Potrivit art. 116 C. proc. civ., „Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente”.

Or, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Târgu Jiu, în a cărei rază teritorială de află domiciliul în fapt al reclamantului, acesta a făcut alegerea de competență, fixând competența de soluționare a cererii de chemare în judecată, în mod definitiv, în favoarea acestei instanțe.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Sursa informației: www.scj.ro.

Litigiile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public. Competență teritorială alternativă (NCC, NCPC) was last modified: ianuarie 17th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter