Lipsa legăturii între excepția de neconstituționalitate invocată și obiectul cauzei. Inadmisibilitatea cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional

• Legea nr. 47/1992: art. 29
• NCPP: art. 17 alin. (2)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 346

Prin încheierea din 13 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. și art. 346 din C. proc. pen.

În ceea ce privește teza finală a alin. (1) a art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind legătura cu soluționarea cauzei, Curtea a apreciat că, raportat la datele care rezultă până în prezent din dosar și la motivele de neconstituționalitate invocate de apelant nu este îndeplinită această cerință în privința excepției de neconstituționalitate ridicată prin cererea de sesizare a Curții Constituționale.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 603 din 12 septembrie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține următoarele:

Art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că excepția de neconstituționalitate trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată. În aplicarea acestui text de lege, instanța realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional, căci instanța nu statuează asupra temeiniciei excepției, ci numai asupra admisibilității acesteia.

Se constată, așadar, că prin art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, a fost reglementată o formă a controlului de constituționalitate, în sensul soluționării excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești.

Drept urmare, prin alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, a fost reglementată o condiție și, pe cale de consecință, un control de pertinență al instanței de judecată în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, vizând constatarea că aceasta are legătură cu soluționarea cauzei.

Cu referire la condiția de admisibilitate, privind legătura cu soluționarea cauzei, aceasta privește incidența dispoziției legale a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată în privința soluției ce se va pronunța asupra cauzei deduse judecății, a obiectului procesului penal aflat pe rolul instanței judecătorești. Textul de lege contestat pentru neconformitate cu legea fundamentală trebuie să fie determinant în judecarea și soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată, condiție care nu poate însă să determine, doar prin ea însăși, în lipsa întrunirii cumulative a tuturor cerințelor prevăzute de lege, sesizarea Curții Constituționale.

Prin sintagma „să aibă legătură cu soluționarea cauzei” se înțelege că o normă legală are legătură cu soluționarea cauzei atunci când de modul în care este interpretată și aplicată depinde hotărârea ce se va pronunța, fiind esențială pentru rezolvarea respectivei pricini.

Instrumentul excepției de neconstituționalitate a fost pus de legiuitor la îndemâna părților pentru ca acestea, în raport cu interesele lor, să beneficieze de un control de constituționalitate a acelor prevederi legale care au rol hotărâtor asupra modului de soluționare a cauzei, iar nu a oricărei alte dispoziții legale ce poate fi incidentă în desfășurarea unui proces penal, fără a influența însă modul de rezolvare a acestuia.

Recurentul A. a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) și art. 346 din C. proc. pen., cu argumentarea că textele legale nu prevăd posibilitatea judecătorului de cameră preliminară, ca în procedura camerei preliminare să constate incidența cauzei de încetare a procesului penal.

Relativ la dispozițiile art. 17 alin. (2) și art. 346 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că nu există un interes procesual real al recurentului A., așa cum în mod corect a reținut Curtea de Apel Suceava, în condițiile în care, în cauză, judecătorii de cameră preliminară de la instanța de control judiciar sunt învestiți cu contestația formulată de către Ministerul Public (care critică soluția de trimitere a cauzei în ceea ce îl privește pe acest inculpat la unitatea de parchet) și nu o cale de atac care să vizeze soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Botoșani referitoare la cererile și excepțiile invocate de către inculpatul A., iar soluția ar fi aceeași și în ipoteza în care excepția de neconstituționalitate ar fi soluționată în sensul dorit de acesta.

Astfel, legătura cu soluționarea cauzei presupune, atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, în raport, cu efectele concrete pe care le-ar produce asupra hotărârii din judecata cauzei.

Or, Înalta Curte apreciază că dispozițiile criticate nu au legătură cu soluționarea prezentei cauze, având în vedere că, de fapt, nu se formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate a textului de lege, ci se dorește în realitate modificarea și completarea conținutului art. 17 alin. (2) și art. 346 din C. proc. pen. în sensul de a se putea constata în procedura camerei preliminare incidența unui caz de încetare a procesului penal.

Prin urmare, față de obiectul cauzei în care a fost invocată, Înalta Curte constată pe de o parte, că excepția de neconstituționalitate nu ar avea o înrăurire asupra soluției ce se va da în cauză, acestea vizând aspecte ce privesc fondul cauzei și nu procedura de cameră preliminară, iar, pe de altă parte, modificarea și completarea acestor prevederi legale nu intră în atribuțiile Curții Constituționale care nu se poate substitui legiuitorului, competența de a adopta, modifica sau completa legile aparținând numai organului legiuitor.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din 13 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.1.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.