Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
199 views
Examinând cererea de revizuire raportat la temeiurile juridice invocate şi motivele de revizuire expuse, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente:
În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul A. a invocat dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.
În speţă, se constată că prin cererea formulată s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 1294/2023 din 28 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2022, în raport de sentinţa civilă nr. 2946/29.04.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.
Prin sentinţa civilă nr. 2946/29.04.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, a fost soluţionat în primă instanţă un litigiu de asigurări sociale, iar prin decizia nr. 1294/2023 din 28 februarie 2023, pronunţată tot în dosarul nr. x/2022, a fost soluţionat apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 2946/29.04.2022.
Aşadar, atât hotărârea supusă revizuirii, cât şi cea faţă de care se pretinde contrarietatea, sunt pronunţate în cadrul aceluiaşi proces, în faze procesuale diferite.
Or, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu are în vedere situaţia pronunţării a două hotărâri, în acelaşi proces, în stadii procesuale diferite ale acestuia. Textul are în vedere întrunirea condiţiei triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, cu privire la două cereri de chemare în judecată distincte, soluţionate în două dosare separate, în aşa fel încât soluţionarea celei de-a doua a adus atingere autorităţii de lucru judecat a soluţiei pronunţate în prima.
În situaţia din speţă, această cerinţă nu este îndeplinită, revizuentul susţinând contrarietatea deciziei definitive a instanţei de apel, în raport cu sentinţa pronunţată în fond de prima instanţă, ceea ce este inadmisibil pe calea revizuirii.
Trebuie amintit că raţiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi; în atare situaţie executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.
Prin urmare, în cazul în care hotărârile considerate potrivnice sunt pronunţate în acelaşi dosar, aflat în diferite faze procesuale, iar nu în dosare diferite, cererea de revizuire nu poate fi primită, problema existenţei unor astfel de hotărâri potrivnice punându-se numai atunci când acestea au fost pronunţate în dosare diferite.
În raport de cele anterior evocate, se reţine că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele textului legal invocat şi prin urmare, Înalta Curte, constată că hotărârile pretins potrivnice nu sunt contradictorii, întrucât deşi au avut aceleaşi părţi, ele au fost pronunţate în acelaşi dosar, în faze procesuale distincte, iar nu în dosare diferite.
Aşadar, din examinarea hotărârilor pretins contradictorii, se constată că nu pot fi reţinute elemente de contrarietate între hotărârile susţinute în cererea de revizuire, astfel că în raport cu dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A..
Sursa informației: www.scj.ro.
