Legislația educației naționale, modificată prin O.U.G. nr. 94/2014

7 ian. 2015
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 2844

Despre

  • M. Of. nr. 968 din 30.12.2014
  • O.U.G. nr. 94/2014
  • Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011
  • O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei
  • O.U.G. nr. 117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În M. Of. nr. 968 din 30.12.2014, s-a publicat O.U.G. nr. 94/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (publicată în M. Of. nr. 18 din 10.01.2011), precum și modificarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației (publicată în M. Of. nr. 642 din 20.07.2005).

La adoptarea ordonanței, s-a avut în vedere situația extraordinară creată de solicitările unor angajatori de a li se asigura forță de muncă calificată profesional, printr-un proces la care să participe activ. Acest motiv determină urgența introducerii în sistemul național de învățământ preuniversitar a formei de pregătire profesională organizată în sistem dual, începând cu anul școlar următor, pentru care fundamentarea cifrei de școlarizare și promovarea ofertei educaționale, în comun, sunt urgente, realizându-se în luna februarie 2015.

De asemenea, s-a avut în vedere și situația excepțională determinată de încetarea de drept, în luna februarie 2015, a contractelor de muncă ale unui număr semnificativ de cadre didactice cu grad de asistent/lector care nu și-au obținut titlul de doctor până la această dată, desfășurarea procesului educațional din învățământul superior, în anul universitar 2014-2015, fiind grav afectată, instituțiile de învățământ superior neputând asigura în condiții optime procesul de învățământ.

La sfârșitul anului 2014, expiră perioada în care Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior funcționează legal și derularea activității acestei agenții devine imposibilă, ceea ce reprezintă o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate suferi amânare.

Este cunoscută importanța deosebită a funcționării Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, instituție publică autonomă, de interes național, a cărei misiune este de a efectua evaluarea externă a calității educației oferite de instituțiile de învățământ superior și de alte organizații furnizoare de programe de studiu inițial și de formare continuă, specifice învățământului superior, care operează în România.

ARACIS intră, începând cu luna ianuarie 2015, în proces de monitorizare din partea ENQA și EQAR, iar pentru demararea acestui proces trebuie implementate, de urgență, recomandările formulate cu ocazia evaluărilor efectuate în vederea reacreditării ARACIS în ENQA și, respectiv, reînscrierii acesteia în registrul EQAR.

S-au luat în considerare necesitatea funcționării, în condiții optime a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, care impune stabilirea unui număr optim de membri în raport cu resursele financiare gestionate și pentru menținerea dreptului de a realiza evaluări academice conform standardelor europene, situații a căror reglementare nu poate fi amânată și, de asemenea, și necesitatea imperioasă de asigurare a calității și a condițiilor optime pentru desfășurarea procesului de învățământ în anul universitar 2014-2015 și pentru a permite accesul absolvenților învățământului obligatoriu din anul școlar curent, care finalizează clasa a X-a în iunie 2015, la forma de pregătire profesională organizată, în parteneriat cu operatorii economici, în sistem dual în vederea asigurării de personal calificat profesional.

Ordonanța s-a adoptat în vederea asigurării bunei funcționări a sistemului național de învățământ și ținând cont de nevoia de a asigura un sistem de organizare și funcționare a sistemului național de învățământ predictibil și funcționabil.

Aceste elemente vizează interesul public și constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

Ordonanța este constituită din trei articole, în care prevede modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și modificarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

La art. I, în cele 17 puncte, se prevede faptul că se modifică și se completează Legea educației naționale nr. 1/2011.

Astfel, prin respectiva ordonanță, se aduc modificări cu privire la învățământul preuniversitar (pct. 1-11), învățământul superior (pct. 12-14), statutul personalului didactic (pct. 15 și 16) și dispozițiile tranzitorii și finale (pct. 17).

În ceea ce privește învățământul preuniversitar, prin respectiva ordonanță, se aduc următoarele modificări și completări:

Conform prevederilor de la pct. 1 și 2, art. 24 se modifică prin abrogarea alin. (2), care dispunea faptul că învățământul tehnic cuprindea clasele a XII-a și a XIII-a din învățământul liceal, filiera tehnologică, De asemenea, tot la art. 24 se modifică alin. (3). Acesta prevede faptul că învățământul profesional și tehnic este format din: învățământ profesional învățământ liceal tehnologic și învățământ postliceal.

La pct. 3, se dispune modificarea art. 25, prin introducerea unui nou alineat, alin. (4), conform căruia, învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional, care se desfășoară pe bază de contract de muncă și combină pregătirea profesională ce se organizează de un operator economic, cu pregătirea organizată în cadrul unei unități de învățământ. Responsabilitatea privind organizarea și funcționarea este partajată între operatorul economic și unitatea de învățământ.

La pct. 4, se stabilește modificarea alin. (7) al art. 31. Potrivit acestuia, unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite de inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrației publice locale, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale elaborate și monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorții regionale și comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul profesional și tehnic este aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice.

Pct. 5-8, prevăd modificările și completările aduse art. 33.

Astfel, la pct. 5, se dispune modificarea art. 33, prin introducerea a șase alineate, și anume, alin. (51)-(56). Acestea vor avea următorul conținut:

„(51) La solicitarea operatorilor economici, învățământul profesional se poate organiza în sistem dual, ca parte a sistemului național de învățământ, după învățământul obligatoriu.

(52) Organizarea și funcționarea învățământului profesional în sistem dual, durata și conținutul programelor de pregătire profesională sunt reglementate prin metodologie specifică, aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice, prin consultare cu operatorii economici.

(53) Pregătirea prin învățământul profesional în sistem dual se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educației și Cercetării Științifice sau pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări.

(54) Absolvenții învățământului profesional în sistem dual, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

(55) Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, prin metodologie specifică, prin consultare cu operatorii economici.

(56) Prin excepție de la prevederile art. 61 alin. (5), fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul profesional în sistem dual, pentru anul școlar 2015-2016, se realizează conform unei metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării științificeˮ.

Conform art. 61 alin. (5), la care se face referire, rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului școlar.

La pct. 6, se dispune modificarea alin. (6) al art. 33. Acesta prevede faptul că absolvenții învățământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională organizat în sistem dual în vederea dobândirii unei calificări profesionale.

Conform prevederilor de la pct. 7, art. 33 se modifică prin introducerea unui nou alineat, alin. (71), alineat ce prevede faptul că unitățile de învățământ în care se organizează învățământ profesional sunt stabilite de inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrației publice locale, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale privind învățământul profesional și tehnic.

La pct. 8, se prevede abrogarea alin. (8) și (9).

Acestea prevedeau faptul că durata și conținutul programelor de pregătire profesională erau stabilite de unitatea de învățământ, pe baza standardelor ocupaționale, prin consultare cu angajatorii [alin. (8)] și faptul că programele de pregătire profesională se finalizau cu examen de certificare a calificării. Organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării erau reglementate de Autoritatea Națională pentru Calificări [alin. (9)].

Potrivit dispozițiile de la pct. 9 și 10, alin. (1) și (2) ale art. 76 se modifică. Astfel, la pct. 9 se dispune faptul că alin. (1) se modifică, prevăzând că după absolvirea gimnaziului, elevii urmează învățământul liceal sau învățământul profesional.

La pct. 10, se dispune modificarea alin. (2), care prevede procedura după care se realizează admiterea în învățământul liceal sau în învățământul profesional. Procedura este următoarea:

a) în cazul în care numărul de candidați nu depășește numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educațional al elevului;

b) în cazul în care numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se face luând în calcul în proporție de 70% portofoliul educațional al elevului, media de absolvire a învățământului obligatoriu, precum și media la probele de la evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a și în proporție de 30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ.

La pct. 11, se dispune faptul că la art. 94 alin. (2), lit. d) se modifică. Respectivul alineat prevede atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în domeniul învățământului preuniversitar. Conform lit. d), acesta are, printre altele, și atribuția de a aviza structura rețelei învățământului preuniversitar și înainta Guvernului, spre aprobare, cifrele de școlarizare, pe baza propunerilor unităților de învățământ, a autorităților administrației publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate și transmise de către inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București.

În ceea ce privește învățământul superior, dispozițiile referitoare la acesta sunt cuprinse în pct. 12-14.

Astfel, la pct. 12, se prevede faptul că art. 168 se modifică prin introducerea a două alineate, alin. (71) și (72). Conform alin. (71), titularul unui titlu științific poate solicita Ministerului Educației și Cercetării Științifice renunțarea la titlul în cauză. În acest caz Ministerul Educației și Cercetării Științifice ia act de renunțare printr-un ordin de revocare emis în acest scop.

Potrivit, alin. (72), actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii ordinului de revocare. Procedura de renunțare la titlu, precum și cea privind anularea actului administrativ constatator al titlului științific se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice.

La pct. 13, se dispune modificarea art. 217 prin introducerea unui nou alineat, alin. (31), potrivit căruia, prin excepție de la includerea în bugetul aferent Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), a taxei pentru organizarea procesului de evaluare a tezelor de abilitare – gestionat de UEFISCDI, conform prevederilor alin. (3), stabilirea taxei se realizează, după caz, de către Senatul universității la propunerea consiliului de administrație, respectiv de către prezidiul Academiei Române. Încasarea acestei taxe se efectuează, după caz, de către instituțiile de învățământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat sau de către Academia Română.

La pct. 14, se prevede faptul că, la art. 223, se modifică alin. (12). Conform acestuia, prin contractele instituționale și contractele complementare se realizează distribuirea fondurilor de la bugetul de stat pentru instituțiile de învățământ superior. Finanțarea suplimentară se alocă prin contractul instituțional, iar finanțarea complementară prevăzută la alin. (6) lit. a) și b) se aprobă de către ministrul educației și cercetării științifice.

Alin. (6), la care se face referire, prevede faptul că finanțarea complementară se realizează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin:

a) subvenții pentru cazare și masă;

b) fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale;

c) fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară.

Privitor la statutul personalului didactic, pct. 15 și 16 aduc modificări în domeniu. Astfel, potrivit pct. 15, la art. 300 se modifică alin. (4). Acesta are următorul conținut: cererea pentru susținerea examenului de abilitare este adresată IOSUD.

La pct. 16, se prevede introducerea unui nou alineat, în cadrul art. 300, și anume, alin. (41), potrivit căruia, dosarul cu documentele originale aferente și teza de abilitare, în format tipărit și electronic, se înaintează CNATDCU pentru validare.

În sfârșit, ordonanța dispune, la ultimul punct, pct. 17, completarea art. 362, articol ce face parte din titlul privitor la dispoziții tranzitorii și finale. Astfel la art. 362 se introduce un nou alineat, alin. (7), conform căruia, termenele prevăzute la alin. (1)-(6) se prorogă până la încheierea anului universitar 2014-2015, respectiv 30 septembrie 2015.

Alin. (1)-(6), la care se face referire, au următorul conținut:

„(1) Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcția de preparator universitar și care obține diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept funcția de asistent universitar.

(2) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcția de preparator universitar încetează de drept.

(3) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcția de asistent universitar sau asistent de cercetare și nu sunt studenți-doctoranzi sau nu au obținut diploma de doctor încetează de drept.

(4) Prin excepție de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în vigoare a prezentei legi funcția de asistent universitar într-o instituție de învățământ superior nu li se aplică respectivele prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale respectivelor persoane, care nu au obținut diploma de doctor, încetează de drept.

(5) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcția de lector universitar/șef de lucrări sau o funcție didactică universitară superioară și nu au obținut diploma de doctor încetează de drept.

(6) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă, în instituții de învățământ superior, funcția de cercetător științific sau o funcție de cercetare superioară și nu au obținut diploma de doctor încetează de dreptˮ.

La art. II, se prevede modificarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006 (publicată în M. Of. nr. 334 din 13.04.2006), cu modificările și completările ulterioare .

Astfel, la pct. 1, se prevede modificarea, la art. 19, a alin. (8), alineat ce prevede faptul că la fiecare 4 ani, Consiliul ARACIS se înnoiește prin scoaterea la concurs, de regulă, a 1/3 din numărul de mandate de membru în Consiliul ARACIS. Mandatele se ocupă pe baza unei proceduri proprii, conform art. 191 alin. (5). Noul consiliu își alege președintele și vicepreședintele.

Alin. (5) al art. 191, dispune faptul că membrii Consiliului ARACIS sunt selectați, prin concurs, conform unei proceduri proprii publicate anterior declanșării selecției.

La pct. 2, se dispune modificarea, la art. 191, a alin. (1), alineat care are următorul conținut: „ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 21 de membri, din care:

a) 17 sunt cadre didactice cu funcții de predare în învățământul superior care reprezintă, de regulă, domeniile de studii universitare;

b) 2 studenți, reprezentanți ai federațiilor studențești din România, reconfirmați la începutul fiecărui an universitar;

c) un reprezentant al patronatului;

d) un reprezentant al sindicatului cu cei mai mulți membri din învățământul superior;

e) reprezentanții menționați la lit. b)-d) sunt nominalizați pe baza unei metodologii aprobate de Consiliul ARACIS și publicate prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice în Monitorul Oficial al României, Partea Iˮ.

La art. III, se dispune modificarea art. II din O.U.G. nr. 117/2013 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului (publicată în M. Of. nr. 843 din 30.12.2013).

Astfel, art. II va avea următorul cuprins:

„În cursul anului 2015, Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior funcționează legal cu numărul de membri selectați în urma concursului organizat în anul 2013, până la ocuparea, în condițiile legii, a locurilor devenite vacante ca urmare a expirării mandatelor membrilor numiți provizoriuˮ.

Legislația educației naționale, modificată prin O.U.G. nr. 94/2014 was last modified: ianuarie 7th, 2015 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter