Legislația care vizează protecția secretului profesional trebuie privită în raport de conduita generală a organelor statului

Claudiu Pamuc: Avem invitat, în cadrul studioului nostru, pe dl av. Bogdan Valentin Mihăloiu, de la Baroul Dolj – este delegat la congres – și aș vrea să discutăm puțin despre tema aleasă în acest an – este vorba despre secretul profesional al avocaților. Cum considerați această temă? Cât de actuală este? Ce credeți că ar trebui făcut pentru ca secretul profesional al avocaților să devină o chestiune mult mai pregnantă și mult mai importantă, nu numai pentru avocați, dar și pentru societate?

Bogdan Valentin Mihăloiu: Vă mulțumesc pentru invitație. Este, cu adevărat, o temă actuală, am apreciat tematica aleasă de conducerea UNBR pentru acest an pentru că, într-adevăr, profesia de avocat, în ultimul timp, a trecut printr-o perioadă pe care aș putea-o defini ca o perioadă complicată. Este complicată pentru că, în contextul general al campaniei anticorupție, s-a justificat necesitatea modificărilor legislative pe toate palierele, iar aceste modificări legislative au vizat și profesia de avocat. Din această perspectivă, am putut constata că statul român încearcă permanent să-și impună politica penală și, încercând să-și impună politica penală, s-a orientat către o diluare a garanțiilor pe care secretul profesiei de avocat le reclamă. Am avut inițiativa, la nivelul Baroului Dolj, să intervenim în congres pe această temă, pentru că noi avem o tradiție în conservarea sau în gândirea unor garanții pentru secretul profesional. Din această perspectivă, este important pentru noi de subliniat că decanul Baroului Dolj, Gheorghe Chițu, este primul decan care a gândit o reglementare internă – în interiorul profesiei este prima creație făcută de profesia de avocat pe această chestiune a secretului profesiei de avocat. Era o reglementare novatoare; era o reglementare progresistă, pentru că, în primul rând, tindea să scoată din sfera reglementării naționale, din sfera legislației statului această chestiune, prin crearea unei reglementări care aparținea profesiei. Pe de altă parte, era o chestiune foarte interesantă, pe care eu am amintit-o astăzi în congres și eu sper că această chestiune va fi implementată. Decanul Gh. Chițu a vrut să scoată din sfera răspunderii penale orice derapaj de la normele păstrării secretului profesional, asta ca o măsură de protecție a profesiei, considerând că, în măsura în care avocatul trebuie să aibă cât mai multe pârghii prin care să-și realizeze profesia, este suficient ca orice intruziune în sfera încălcării secretului profesional să fie examinată ca o abatere disciplinară.

De ce era importantă această optică? Pentru că, practic, lăsa organelor profesiei analiza conduitei colegilor și în legislația actuală această chestiune în mică măsură a fost preluată, însă s-a discutat în congres despre acest lucru, și anume faptul că acum, un avocat care se confruntă cu o asemenea situație trebuie să meargă la decan, să-i aducă la cunoștință această problemă pentru a primi sfaturi cu privire la conduita pe care trebuie să o adopte. Ei bine, noi am vrut să scoatem în evidență acest spirit. Cred că această problematică trebuie păstrată în sânul profesiei, cu reglementări proprii sau reglementări naționale de legislație, însă îmbunătățite.

Claudiu Pamuc: Vă considerați apărați în momentul de față de actuala legislație, de actualele reglementări existente? Sau acest congres se va termina, probabil, cu niște propuneri pentru îmbunătățirea legislației?

Bogdan Valentin Mihăloiu: Eu sper ca acest congres să se termine cu niște propuneri de îmbunătățiri a legislației. Legislația nu este în mod necesar rea; însă legislația care vizează protecția secretului profesional trebuie privită în raport de conduita generală a organelor statului. Și în ultimul timp, organele statului, dintr-o necesitate, eu zic, destul de realistă, de a-și asigura stabilitate penală și de a-și realiza politica penală, ei bine, statul și-a făcut niște norme destul de agresive, inclusiv în ceea ce privește profesia de avocat, și noi am resimțit acest lucru. Au amintit colegii mei în congres – și nu sunt lucruri lipsite de importanță – că nu este normal ca avocatul să fie tratat de maniera opririi mijloacelor de comunicare la intrarea, de exemplu, în unitățile de parchet. Asta este o chestiune care nouă nu ne poate acorda confort în exercitarea profesiei. Pentru că genul ăsta de conduită a organelor judiciare nu face altceva decât să plaseze, așa cum am spus, avocatul într-o – și, desigur, veți surprinde ghilimelele – „complicitate” bănuită cu inculpatul sau suspectul pe care-l apără. Ceea ce nu este real. Noi suntem garanții drepturilor individuale – asta este menirea noastră – și este firesc să empatizăm cu clientul, însă în limitele legii. Ei, intruziunea statului prin acest gen de măsuri nu este în regulă, și eu cred că ea poate să fie limitată prin îmbunătățirea legislației. De aceea cred – și sper – ca la sfârșitul congresului să putem să identificăm cele mai importante idei, care să fie apte să ne ajute să îmbunătățim legislația în materia secretului profesiei de avocat și a prezervării acestui secret.

Claudiu Pamuc: Credeți că cei care vin la dumneavoastră, clienții dumneavoastră conștientizează cât de important este secretul profesional pentru dumneavoastră, dar și pentru ei, ca beneficiari ai serviciilor de avocatură?

Bogdan Valentin Mihăloiu: Eu cred că din ce în ce mai mare este măsura în care clienții noștri conștientizează acest lucru. Oamenii sunt din ce în ce mai bine informați și am putut constata, în ultimii ani, profitând și de împrejurarea că eu, personal, am exercitat profesia cu precădere pe domeniul Dreptului penal, am putut constata, repet, o mult mai bună informare a oamenilor, care cu adevărat au început să vină la avocați cu speranța că suntem apărătorii drepturilor fundamentale. Dânșii conștientizează acest lucru, pentru că, din atitudinea generală a clienților am putut să ne dăm seama că ne încredințează informații care țin de intimitatea domniilor lor. Bineînțeles, intimitatea juridică a situației juridice în care se află. În măsura în care am putut constata o mai bună informare…