Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 – modificări (O.U.G. nr. 65/2017)

26 sept. 2017
Vizualizari: 8947
Actul modificatActul modificatorSumar
Legea nr. 21/1991
(M. Of. nr. 576 din 13 august 2010)
O.U.G. nr. 65/2017
(M. Of. nr. 760 din 25 septembrie 2017)
– modifică: art. 9, art. 11 alin. (2), art. 14 alin. (3) și (4), art. 20 alin. (7), art. 22 alin. (2)

– introduce: art. 6 alin. (4), art. 10 alin (4) – (6), art. 20 alin. (7^1)

În M. Of. nr. 760 din 25 septembrie 2017, s-a publicat O.U.G. nr. 65/2017 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (M. Of. nr. 576 din 13 august 2010).

Vă prezentăm, în continuare, modificările aduse Legii nr. 21/1991 prin O.U.G. nr. 65/2017:

Art. I din O.U.G. nr. 65/2017

 

Potrivit art. I, legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

Art. 6 alin. (4) din Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 65/2017)

 

Noua reglementare

La art. 6, după alin. (3), se introduce un nou alineat, alin. (4).

Potrivit noii reglementări, art. 6 alin. (4) dispune următoarele:

(4) În cazul în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cetățenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator și părintele cetățean străin. În situația în care aceștia nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul”.

 

Art. 9 din Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 65/2017)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 9 prevedea faptul că:

„(1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie și care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândește cetățenia română o dată cu părinții săi.

(2) În cazul în care numai unul dintre părinți dobândește cetățenia română, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.

(3) Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său”.

Noua reglementare

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Potrivit noii reglementări, art. 9 dispune următoarele:

(1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe art. 8.

(2) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.

(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de către părinți sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române acestora.

(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.

(6) Prevederile alin. (1) – (5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8^1 și 8^2”.

 

Art. 10 alin (4) – (6) din Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 65/2017)

 

Noua reglementare

La art. 10, după alin. (3), se introduc trei noi alineate, alin. (4) – (6).

Potrivit noii reglementări, art. 10 alin. (4) – (6) dispun următoarele:

„(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile.

(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.

(6) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia”.

 

Art. 11 alin. (2) din Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 65/2017)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 11 alin. (2prevedea faptul că:

„Dispozițiile art. 10 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 11 alin. (2) dispune următoarele:

(2) Dispozițiile art. 10 alin. (2) – (6) se aplică în mod corespunzător”.

 

Art. 14 alin. (3) și (4) din Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 65/2017)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 14 alin. (3) și (4) prevedeau faptul că:

„(3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției.

(4) Comisia are activitate permanentă, este formată din 21 de membri, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 14 alin. (3) și (4) stabilesc următoarele:

(3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției. Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției.

(4) Comisia are activitate permanentă, este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta”.

 

Art. 20 alin. (7) și (7^1) din Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 65/2017)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 20 alin. (7) prevedea faptul că:î

„(7) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, aceștia vor fi înscriși în certificatul de cetățenie al părinților și nu depun jurământul”.

Noua reglementare

Conform noii reglementări, art. 20 alin. (7) dispune următoarele:

(7) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetățenie distinct și nu depun jurământul”.

De asemenea după alin. (7), se introduce alin. (7^1) având următorul conținut:

(7^1) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română în condițiile art. 9 alin. (5) și (6), art. 10 alin. (5) sau art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera certificat de cetățenie”.

 

Art. 22 alin. (2) din Legea nr. 21/1991 (modificată prin O.U.G. nr. 65/2017)

 

Vechea reglementare

„(2) Cetățenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedește cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă» sau cu certificatul său de naștere, însoțit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau pașaportul oricăruia dintre părinți, ori cu documentele prevăzute la art. 23”.

Noua reglementare

Art. 22, alin. (2) se modifică și prevede următoarele:

„(2) Cetățenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedește cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (7) și (7^1) sau cu certificatul său de naștere românesc, însoțit de actul de identitate, certificatul de cetățenie sau pașaportul oricăruia dintre părinți, emise de autoritățile române, ori cu documentele prevăzute la art. 23”.

 

Art. II din O.U.G. nr. 65/2017

 

În art. II se stabilesc următoarele:

 

(1) Sunt cetățeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți persoanele pentru care nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii, odată cu părinții care au dobândit cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română, dar au obținut, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, înscrierea ori transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau, după caz, înscrierea pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române a mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, în temeiul art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către părinții lor sau, după caz, de către părintele lor.

(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute, și persoanelor:

a) cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, cu motivarea că nu au dobândit cetățenia română întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română;

b) cu privire la care, prin hotărâre judecătorească definitivă, în alte situații decât cele prevăzute la lit. a), s-a stabilit că nu au dobândit cetățenia română cu motivarea că pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română.

(3) Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, precum și cererile prin care se solicită înscrierea mențiunii cu privire la dobândirea cetățeniei române pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române, formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și depuse la autoritățile competente până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează ținându-se seama de dispozițiile alin. (1), cu îndeplinirea condițiilor acolo prevăzute. Dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt și rămân aplicabile la soluționarea acestor cereri; cu toate acestea, prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, copilul devenit major hotărăște asupra cetățeniei sale. Persoanele cărora li s-au respins aceste cereri până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot depune noi cereri”.

 

Art. III din O.U.G. nr. 65/2017

 

Conform art. III, cererile aflate în curs de soluționare la Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie se vor rezolva potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin respectiva ordonanță de urgență.
Legea cetățeniei române nr. 21/1991 – modificări (O.U.G. nr. 65/2017) was last modified: septembrie 26th, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.