Legea vaccinării obligatorii, la un pas de adoptare

Legea recursului compensatoriu a intrat deja în vigoare și primii deținuți, beneficiari ai legii, au părăsit închisorile.

„Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat luni, la Iași, că speră ca, în urma aplicării legii recursului compensatoriu, «să nu existe o dinamică crescândă a ratei criminalității», afirmând totodată că direcțiile de probațiune au luat măsuri suplimentare pentru supravegherea celor eliberați”, scrie Agerpres.

Ministrul Toader vorbește despre urmările imediate ale aplicării noii legi: punerea în libertate a 529 de deținuți în prima zi.

„« … Alții 3.349 au vocație la liberare condiționată. Dar, vocație nu înseamnă și faptul că vor ieși. Vocație înseamnă că se duc în comisie, se duc la instanță, că se va evalua, se va aprecia, și judecătorul va decide dacă cui și când îi dă drumul liberat condiționat», a arătat presei ministrul Tudorel Toader”, mai notează Agerpres.

Ministrul Toader a vorbit presei și despre cei care au cauzele pe rol la CEDO și care au părăsit penitenciarul, executând pedepsele în condiții necorespunzătoare și care acum au dreptul la despăgubiri.

„«Pentru fosta detenție în condiții necorespunzătoare, Curtea Europeană a unit cauzele, a suspendat, a dat hotărârea-pilot, așteaptă de la noi foaia de parcurs, pe care o vom prezenta într-un timp scurt și veți vedea care măsuri au fost compensatorii. Cei care au cauzele pe rol, care au părăsit penitenciarul, care au executat pedeapsa în condiții necorespunzătoare au dreptul la despăgubiri chiar dacă vrem sau nu – așa spune decizia pilot și Curtea Europeană, iar noi trebuie să o respectăm. Dacă nu, se numește că nu ne îndeplinim obligația. Obligația e obligație, se execută și nu se discută», a declarat Tudorel Toader”, scrie Agerpres.

„Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat vineri că probabil vor fi oferite despăgubiri între 5 și 8 euro pentru deținuții care au executat integral pedepsele în condiții necorespunzătoare, înainte de intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu”, mai notează Agerpres.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu s-a adresat ieri Curții Constituționale.

„Sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile privind insula Belina, a fost depusă luni, la Curtea Constituțională”, notează Mediafax.

Mediafax oferă detalii în legătură cu sesizarea președintelui Senatului: „Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituțională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. (…) Acesta a solicitat CCR să constate existența conflictului juridic între Ministerul Public și Guvern și, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA și-a arogat competența de anchetare a oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri. (…) O altă cerere a lui Tăriceanu către CCR este «să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotarârilor de Guvern»”.

Rămânem în lumea politicii și justiției pentru a nota o soluție a ÎCCJ în cazul procurorului Negulescu.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut, luni, decizia Consiliului Superior al Magistraturii privind suspendarea din funcție a procurorului Mircea Negulescu”, scrie Agerpres.

Agerpres mai arată că: „Pe 28 februarie, Secția pentru procurori a CSM a decis suspendarea din funcție a procurorului Mircea Negulescu, transferat de la DNA Ploiești la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. Decizia de suspendare a fost luată până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. (…) Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu, la 15 februarie, ca urmare a apariției în mass-media a unor înregistrări audio, al căror conținut este atribuit procurorului Mircea Negulescu. Negulescu este unul dintre procurorii care au instrumentat, la DNA Ploiești, dosarul Ponta – Ghiță – Blair”.

„Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, eliberată condiționat”, scrie azi DC News.

DC News arată că decizia pronunțată pe 17 octombrie a.c. este definitivă și oferă detalii în legătură cu aceasta: „Potrivit portalului instanțelor de judecată, magistrații Tribunalului Prahova au admis contestația fostei judecătoare față de decizia Judecătoriei Ploiești care, pe fond, a respins ca nefondată propunerea Comisiei de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului de femei Târgușor, cu privire la Veronica Cîrstoiu. Astfel, tribunalul a desființat sentința atacată și a dispus punerea în libertate condiționată a condamnatei, dacă nu este arestată sau reținută în altă cauză, se arată în minuta publicată”.

Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorului scoate la iveală unele practici comerciale care au contribuit la îndatorarea populației.

„Publicitatea înșelătoare, practicile comerciale incorecte și neavertizarea clienților privind riscul valutar și riscul fluctuației indicilor de referință (cum este și ROBOR) au fost principalele motive pentru care Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorului – ANPC – a sancționat 15 bănci”, scrie azi Mediafax.

Din păcate, practicile comerciale incorecte afectează și alte zone ale comerțului din România.

În finalul Revistei, scriem despre o inițiativă legislativă mult-discutată în spațiul public.

Plenul Senatului a adoptat luni, cu 99 de voturi «pentru» și o abținere, proiectul de lege al Guvernului privind vaccinarea obligatorie, care prevede sancțiuni pentru părinții care refuză vaccinarea copiilor ce pot merge de la avertisment și până la amenzi de 10.000 de lei”, scrie News.ro.

„Proiectul Legii vaccinării prevede că, în cazul vaccinurilor obligatorii, consimțământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat, iar sancțiunile pentru părinții care refuză vaccinarea copiilor merg de la avertisment și până la amenzi de 10.000 de lei. La înscrierea în unitățile de învățământ va fi solicitată o adeverință care să ateste efectuarea vaccinurilor, iar în cazul în care schema nu este completă, este obligatoriu ca în maximum un an copiii să fie imunizați. Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B”, mai arată News.ro.

„Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaților”.