Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 – modificări V (Legea nr. 225/2016)

În M. Of. nr. 942 din 23 noiembrie 2016, a fost publicată Legea nr. 225/2016 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

În continuare, vom prezenta a cincea parte a respectivelor modificări.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 30 alin. (1), (2) și (5) stabileau faptul că organizarea și desfășurarea procedurilor de atribuire a contractului de delegare a gestiunii pentru serviciile de utilități publice prevăzute la art. 1 alin. (2) se fac în baza unei documentații de atribuire elaborate de delegatar, după caz, în conformitate cu Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și cu Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.

Alegerea procedurii și aprobarea documentației de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se fac prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, prin hotărâri ale adunării generale a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în baza mandatului primit.

Documentația de atribuire cuprinde toate informațiile necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de organizare, desfășurare și aplicare a procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii și include în mod obligatoriu următoarele: regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului și criteriile de selecție specifice serviciului delegat. Regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului și criteriile de selecție specifice serviciului delegat se elaborează și se aprobă de autoritățile administrației publice locale pe baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru și a criteriilor de selecție-cadru corespunzătoare serviciului delegat. În cazul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, documentația de atribuire se elaborează în cadrul asociației, se supune avizării autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre, în condițiile mandatului prevăzut la art. 10 alin. (5), și se aprobă de adunarea generală a asociației, în calitatea acesteia de organ deliberativ, în baza mandatului primit.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 33 alin. (2), (3) și (7) prevedeau faptul că operatorii de servicii de utilități publice au, în temeiul prezentei legi, aceleași drepturi și obligații în raporturile cu autoritățile administrației publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, forma de organizare, natura capitalului, tipul de proprietate ori țara de origine din Uniunea Europeană.

În funcție de modalitatea de gestiune a serviciului adoptată, operatorii își pot desfășura efectiv activitatea de furnizare/prestare a serviciilor de utilități publice numai după emiterea hotărârii de dare în administrare – în cazul gestiunii directe, respectiv a hotărârii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii – în cazul gestiunii delegate.

Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilități publice au obligația de a se supune controlului și de a se conforma măsurilor stabilite cu ocazia activității de control, precum și de a pune la dispoziția împuterniciților autorităților administrației publice locale, ai asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice sau, după caz, ai autorităților de reglementare competente toate datele și informațiile solicitate.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 36 alin. (1) stabilea faptul că raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 36 alin. (4) prevedea faptul că în cazuri de forță majoră, astfel cum acestea sunt definite în contractul de furnizare/prestare a serviciului de utilități publice, prevederile alin. (3) se pot aplica cu un preaviz sub limita celor 5 zile.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 37 alin. (1) stabilea faptul că intervențiile pentru efectuarea lucrărilor de retehnologizare, întreținere și reparații la construcțiile sau instalațiile aferente sistemelor de utilități publice, stabilite prin programele anuale convenite cu autoritățile administrației publice locale sau, după caz, cu asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, care impun întreruperea furnizării/prestării serviciilor se aduc la cunoștința utilizatorilor cu cel puțin 10 zile înainte de data programată.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 38 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) dispuneau faptul că acordarea licențelor pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice intră în sfera de competență a autorităților de reglementare competente, după cum urmează:

a) A.N.R.S.C. – pentru serviciile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c), e) și f);

b)*) A.N.R.E. – pentru activitatea prevăzută la art. 1 alin. (2) lit. d);

Acordarea licențelor de traseu, în cazul serviciului de transport public local de călători, se face în condițiile prevăzute de legea specială.