Legea parteneriatului public-privat. O soluţie pentru infrastructura României

Pe coasta SUA, uraganele se țin lanț. După Irma, uraganul Maria a lovit insula Dominica și se îndreaptă spre SUA.

„Insula Dominica a suferit „daune la scară largă” în urma uraganului Maria, a anunțat marți premierul statului din Caraibe, Roosevelt Skerrit, care a fost evacuat din locuință după ce furtuna a smuls acoperișul casei sale”, relatează site-ul publicației The Guardian, citat de Mediafax.

Și de parcă nu ar fi suficiente pierderile de vieți omenești cauzate de dezlănțuirea naturii, un nou război bate la ușa Coreei de Nord.

„China și Rusia au început luni exercițiile militare navale în apropierea Coreei de Nord, pentru a pune presiune asupra ambițiilor nucleare ale Phenianului, chiar înainte de reunirea Organizației Națiunilor Unite (ONU) de săptămâna aceasta, potrivit Reuters. În contradicție cu presiunea internațională, Coreea de Nord a lansat din nou vinerea trecută o rachetă deasupra Japoniei, fiind al doilea test făcut de nord-coreeni în ultimile trei săptămâni. Phenianul a efectuat cel de-al șaselea exercițiu nuclear, dar și cel mai puternic test, pe data de 3 septembrie. Racheta balistică a fost lansată din districtul Sunan, aflat în apropierea Phenianului. Proiectilul ar fi parcurs distanța de 3.700 de kilometri deasupra Japoniei și ar fi atins altitudinea de 770 de kilometri, potrivit armatei sud-coreene. (…) Rusia și China au solicitat în mod repetat o soluție pașnică și discuții pentru rezolvarea problemei”, comentează Ziarul Financiar.

„Japonia va desfășura marți un sistem suplimentar de apărare antirachetă în insula Hokkaido din nordul arhipelagului, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării nipon, la câteva zile după ce Coreea de Nord a lansat o rachetă care a survolat această regiune”, scrie Agerpres.

Aceasta acțiune a Japoniei intervine după ce sâmbătă liderul nord-coreean Kim Jong-Un, declarase potrivit Agerpres că: „Scopul final (n.n al acțiunilor Coreei de Nord) este să stabilim un echilibru de forțe cu Statele Unite și să ne asigurăm că liderii americani nu mai îndrăznesc să ia în considerare o opțiune militară împotriva Republicii Populare Democrate Coreene”.

Se pare că teama și neîncrederea guvernează lumea. De aici și până la un conflict militar este doar un pas.

Șeful statului român participă azi la New York la cea de-a 72-a reuniune a Adunării Generale a ONU. Agerpres relatează azi despre programul președintelui României: „Marți, șeful statului va participa la dejunul oferit de secretarul general al ONU în onoarea șefilor delegațiilor, la întâlnirea tradițională cu șefii organizațiilor evreiești din SUA, la recepția organizată de UE în onoarea șefilor de delegație și, împreună cu soția sa, Carmen, la recepția oferită oferită de președintele american, Donald Trump, și prima doamnă a SUA”.

Rezultatele Eurostat plasează România într-o poziție extrem de favorabilă procesului de trecere la moneda unică europeană – euro. „Rata anuală a inflației a urcat, în august, la 1,5% în zona euro și la 1,7% în Uniunea Europeană (UE), de la 1,3%, respectiv 1,5% în iulie, iar Irlanda, Cipru, Grecia și România au înregistrat cele mai reduse rate anuale ale inflației din UE”, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), scrie Agerpres.

„Cele mai mari rate anuale ale inflației din UE au fost înregistrate luna trecută în Lituania (4,6%), Estonia (4,2%) și Letonia (3,2%),iar cele mai scăzute în Irlanda (0,4%), Cipru (0,5%), Grecia și România (ambele cu 0,6%)”, mai arată Agerpres.

Gradul de îndatorare a populației la bănci este una din preocupările BNR.

„Împrumuturile date persoanelor fizice cresc accelerat, iar Banca Națională a României (BNR) ar putea trece la măsuri de limitare a creditelor date populației, până la circa 35% din venituri, față de 70% cât se mai practică în prezent, au sugerat recent oficiali ai Băncii. Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR, susține că finanțarea acordată populației a depășit de câteva luni nivelul de semnal, scrie profit.ro. Potrivit lui, băncile acordă credite cu un grad de îndatorare până la 60-65, chiar 70% la sută, astfel că nivelul creditului pentru populație se apropie de pragul maxim de la care BNR consideră că expunerea este periculoasă” scrie azi Adevărul Financiar.

Potrivit aceleași publicații, Adevărul Financiar, care citează profit.ro, în aceste condiții în care apar riscuri, atât pentru debitori, cât și pentru stabilitatea financiară și economică, „BNR s-ar gândi la posibilitatea de a limita gradul de îndatorare al populației, la 35-40%”.

În finalul Revistei amintim despre o lege așteptată de cel puțin 10 ani de administrațiile locale: Legea parteneriatului public-privat. „Legea parteneriatului public-privat ar putea fi implementată în luna octombrie, proiectul având în acest moment o formă ideală, după o amplă dezbatere publică, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ilan Laufer”, scrie Agerpres.

„Am scos legea în dezbatere publică în urmă cu o lună și ceva, dorim să avem o dezbatere publică amplă pe această temă. Au participat instituții de prestigiu mondial, de la Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare, INS, reprezentanții AmCham (Camera de Comerț Americană — n. r.), reprezentanții instituțiilor statului român, toți specialiștii, inclusiv mediul academic român a participat la acest lucru”, a spus ministrul Laufer, la Antena 3, mai arată Agerpres.

„Prin modificările pe care le-am adus legii vom putea implementa atât proiecte semnificative cu aprobarea Guvernului, urmând să stabilim un prag pentru acestea, cât și proiecte de dimensiuni medii și mici, care nu vor avea nevoie de aprobarea Guvernului și vor putea fi implementate la nivel județean sau local”, a precizat Laufer, la acea dată, în ședința Executivului.

Potrivit ministrului Laufer, noua lege ar permite realizarea unor proiecte mari în diferite domenii: „În zona de infrastructură de transport: drumuri, căi ferate, aeroporturi, poduri, căi navigabile, parcări, poduri și tunele; în domeniul telecomunicațiilor: telefonie, internet și broadband. Utilități: centrale electrice, stații de apă, de filtrare, deșeuri, infrastructură de interes public, școli, universități, inclusiv penitenciare. În domeniul sănătății: spitale, policlinici, unități de primiri-urgență și clădiri administrative, primării, consilii județene și așa mai departe”.

Seară frumoasă!