Legea nr. 95/2006 și alte acte normative în domeniul sănătăţii – modificări (O.G. nr. 44/2024)

De Redacția ProLege

3 sept. 2024

Vizualizari: 106

Actul modificat

Actul modificator

Sumar

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

(rep. M. Of. nr. 652 din 28 august 2015, cu modif. și compl. ult.)

O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical

(M. Of. nr. 291 din 27 iunie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001)

Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative

(M. Of. nr. 587 din 17 iulie 2019, cu modif. și compl. ult.)

O.U.G. nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România

(M. Of. nr. 785 din 24 noiembrie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014)

O.G. nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului

(M. Of. nr. 601 din 31 august 2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012)

O.U.G. nr. 41/2023 privind transferul rețelei sanitare a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii către alte ministere și instituții cu rețele sanitare proprii, așa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

(M. Of. nr. 459 din 25 mai 2023, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 429/2023)

O.G. nr. 44/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății

(M. Of. nr. 876 din 30 august 2024)

Legea nr. 95/2006:

– modifică: art. 12, art. 17 alin. (1) și (2) lit. a), art. 118 alin. (1^1), art. 140^2 lit. c), art. 176 alin. (2), art. 185 alin. (13) și (14), art. 187 alin. (4^1), art. 391, art. 716 alin. (1);

– abrogă: art. 26 alin. (2) lit. c) și d), art. 187 alin. (4^2).

O.U.G. nr. 83/2000:

– modifică: titlul, art. 1, 3, 7, art. 11 alin. (2);

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

– abrogă: art. 2, 4-6^1, 8, 11 alin. (1), art. 13.

Legea nr. 134/2019:

– modifică: art. 4 alin. (2), art. 7 alin. (3), (6) și (7), art. 9 lit. d), art. 11 alin. (4), art. 14, art. 17 alin. (1);

– abrogă: art. 7 alin. (9), art. 17 alin. (3).

O.U.G. nr. 144/2008:

– modifică: art. 46 alin. (1) lit. l);

– introduce: art. 45^1.

O.G. nr. 18/2009:

– modifică: art. 3, art. 4 alin. (4), art. 7, art. 8 alin. (2), art. 10 alin. (3), art. 12 alin. (2) și (3), art. 14, art. 15 alin. (3^1) și alin. (7), art. 18 alin. (2), art. 19 alin. (1), art. 22^2;

– abrogă: art. 8 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 22 alin. (2), (4) și (5), art. 24;

– introduce: art. 10 alin. (6), art. 15 alin. (3^2).

O.U.G. nr. 41/2023:

– modifică: art. 2 alin. (1), (4) și (8), art. 6 alin. (1).

În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, ministrul sănătății va modifica în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobate prin OMS nr. 1.992/2023.

În M. Of. nr. 876 din data de 30 august 2024 s-a publicat O.G. nr. 44/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

Redăm, mai jos, principalele modificări și completări aduse actelor normative.

Legea nr. 95/2006

Art. 391

Vechea reglementare

„Art. 391

(1) Medicii se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.

(2) La cerere, medicii se pot pensiona în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În unitățile sanitare publice, medicii membri titulari sau membri corespondenți ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari și membri corespondenți ai Academiei de Științe Medicale pot fi menținuți în activitate conform dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, cu modificările și completările ulterioare. De același drept pot beneficia și medicii, membri titulari și membri corespondenți ai Academiei Române.

(4) Medicii care au depășit limita de vârstă prevăzută la alin. (1) pot profesa în continuare în unități sanitare private. Desfășurarea activității se face în baza certificatului de membru și a avizului anual al CMR, eliberat pe baza certificatului de sănătate și a asigurării de răspundere civilă, pentru greșeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

(5) În cazul unităților sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical, precum și al unităților sanitare publice aflate în zone defavorizate, medicii își pot continua activitatea peste vârsta de pensionare prevăzută de lege, la propunerea unității sanitare publice, cu avizul anual al CMR, prin colegiile teritoriale județene, respectiv al municipiului București și cu aprobarea ordonatorului principal de credite, până la ocuparea posturilor prin concurs.

(6) Medicii deținuți sau internați din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi menținuți, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică și medicilor care, din motive politice, au fost obligați să își întrerupă studiile o anumită perioadă, obținându-și licența cu întârziere, ori celor care au fost împiedicați să își reia activitatea profesională.

(7) Medicii care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută la alin. (1) nu pot deține funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, al ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, al autorităților de sănătate publică, al CNAS, al caselor județene de asigurări de sănătate și a municipiului București, precum și în cadrul spitalelor publice și al oricărei alte unități sanitare publice.

(8) Prin excepție de la prevederile alin. (1), medicii titulari ai cabinetelor de medicină de familie din mediul rural, care își desfășoară activitatea în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene, își pot continua activitatea în aceleași condiții, după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de direcția de sănătate publică județeană și de CMR, prin colegiile județene ale medicilor, pe baza certificatului de sănătate”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, articolul 391 va avea următorul cuprins:

„Art. 391

(1) Medicii se pot pensiona în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.

(2) Medicii pot continua activitatea până la împlinirea vârstei de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului sau prin notificarea casei de asigurări de sănătate de către medicul care se află în relație contractuală în mod direct cu aceasta. Medicul va notifica casa de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală, cu cel puțin 30 de zile înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.

(3) Medicii care au depășit limita de vârstă de 70 de ani prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii pot profesa în continuare în unități sanitare private.

(4) Desfășurarea activității medicilor după împlinirea vârstei standard de pensionare se face în baza certificatului de membru și a avizului anual al CMR, eliberat pe baza certificatului de sănătate și a asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), medicii titulari ai cabinetelor de medicină de familie din mediul rural, care își desfășoară activitatea în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene, își pot continua activitatea în aceleași condiții, după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de direcția de sănătate publică județeană și de CMR, prin colegiile județene ale medicilor, pe baza certificatului de sănătate.

(6) În cazul unităților sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical, precum și al unităților sanitare publice aflate în zone defavorizate, medicii își pot continua activitatea peste vârsta de 70 de ani prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, la propunerea unității sanitare publice, cu avizul anual al CMR, prin colegiile teritoriale județene, respectiv al municipiului București și cu aprobarea ordonatorului principal de credite, până la ocuparea posturilor prin concurs.

(7) Medicii deținuți sau internați din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi menținuți, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică și medicilor care, din motive politice, au fost obligați să își întrerupă studiile o anumită perioadă, obținându-și licența cu întârziere, ori celor care au fost împiedicați să își reia activitatea profesională.

(8) Medicii care au împlinit vârsta prevăzută la alin. (2) nu pot deține funcții de conducere în cadrul CNAS și al caselor de asigurări de sănătate.

(9) În unitățile sanitare publice, medicii membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, cetățeni români, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, continuă, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei de Științe Medicale, cetățeni români, pot fi menținuți în activitate conform dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, cu modificările și completările ulterioare. De același drept pot beneficia și medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei Române, cetățeni români”.

Legea nr. 134/2019

Art. 7 alin. (3), (6), (7)

Vechea reglementare

„Art. 7

(3) Din punctul de vedere al salarizării, președintele și vicepreședinții se asimilează funcțiilor de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat din cadrul Ministerului Sănătății.

(6) Structura organizatorică a ANMDMR este aprobată de președinte. În cadrul structurii organizatorice, prin decizie a președintelui ANMDMR se pot organiza servicii, birouri, laboratoare și compartimente, unități teritoriale de inspecție și/sau control și de supraveghere a pieței medicamentelor/de supraveghere a pieței dispozitivelor medicale/în utilizarea dispozitivelor medicale, de evaluare a unităților de tehnică medicală, precum și de control prin verificarea periodică a dispozitivelor medicale, cu respectarea numărului de posturi maxim aprobat.

(7) Numărul maxim de posturi este 500, inclusiv președintele și cei doi vicepreședinți”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la articolul 7, alineatele (3), (6) și (7) vor avea următorul cuprins:

„(3) Salariul de bază al președintelui va fi cel puțin egal cu salariul de bază al directorului general majorat cu 25%, iar salariul de bază al celor doi vicepreședinți va fi cel puțin egal cu salariul de bază al directorului general majorat cu 15%.

(6) Structura organizatorică a ANMDMR se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea președintelui ANMDMR și cu avizul consiliului de administrație. ANMDMR este structurată pe direcții generale, direcții, servicii și compartimente. În cadrul structurii organizatorice, prin decizie a președintelui ANMDMR se pot organiza unități teritoriale pentru desfășurarea activităților prevăzute la art. 2, cu respectarea numărului de posturi maxim aprobat.

(7) Numărul maxim de posturi este 477, inclusiv președintele și cei doi vicepreședinți”.

Legea nr. 18/2009

Art. 3

Vechea reglementare

„Art. 3

(1) Ministerul Sănătății organizează admiterea în rezidențiatul pe locuri și pe posturi, prin concurs național, iar admiterea în rezidențiatul în medicină de familie, prin test de selecție, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației, cercetării și inovării.

(2) Rezultatele concursului național de rezidențiat pe locuri și pe posturi, precum și rezultatele selecției pentru rezidențiatul în medicină de familie se confirmă prin ordin al ministrului sănătății, iar cei care promovează concursul sau selecția, după caz, devin rezidenți în specialitatea respectivă.

(3) Începând cu sesiunea de rezidențiat 2010, absolvenții facultăților de medicină au acces la pregătirea în vederea obținerii specialității medicină de familie, prin selecție, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătății”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 3

(1) Ministerul Sănătății organizează admiterea în rezidențiatul pe locuri și pe posturi, prin concurs național, pentru domeniul medicină, domeniul medicină dentară și, respectiv, domeniul farmacie, cu tematică și bibliografie unice, în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației.

(2) Concursul național prevăzut la alin. (1) se poate desfășura și la nivelul centrelor universitare pe baza acordului dintre Ministerul Sănătății și instituțiile de învățământ superior de medicină și farmacie acreditate care organizează programe de pregătire în rezidențiat.

(3) Începând cu concursul național de rezidențiat din trimestrul IV al anului 2026, pentru domeniul medicină concursul se poate organiza pentru următoarele subdomenii:

a) subdomeniul specialități medicale;

b) subdomeniul specialități chirurgicale;

c) subdomeniul specialități paraclinice și de laborator;

d) subdomeniul anestezie și terapie intensivă și medicină de urgență.

(4) Repartiția specialităților pe cele patru subdomenii prevăzute la alin. (3) se face prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea Colegiului Medicilor din România.

(5) Tematica și bibliografia pentru fiecare domeniu, respectiv subdomeniu de concurs sunt publicate cu cel puțin 6 luni înainte de organizarea concursului.

(6) Rezultatele concursului național de admitere în rezidențiat pe locuri și pe posturi se confirmă prin ordin al ministrului sănătății”.

Art. 7

Vechea reglementare

„Art. 7

Pe perioada pregătirii în rezidențiat, medicii rezidenți nu au acces la alte forme de învățământ postuniversitar medical uman de specialitate”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 7

(1) Pe perioada pregătirii în rezidențiat, medicii rezidenți pot urma alte forme de învățământ postuniversitar medical uman de specialitate, în afara programului de pregătire în rezidențiat.

(2) Condițiile de participare la programele de studii complementare în vederea obținerii de atestate și condițiile de exercitare a competențelor dobândite se aprobă prin ordin al ministrului sănătății”.

Art. 15 alin. (3^2)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la articolul 15, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alin. (3^2), cu următorul cuprins:

„(3^2) Începând cu sesiunea de examen din semestrul I al anului 2026 proba scrisă a examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și, respectiv, farmacist specialist se desfășoară cu subiecte unice pe țară pentru fiecare specialitate. Comisia națională de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă este formată din coordonatori de rezidențiat din specialitatea respectivă din toate centrele universitare unde se desfășoară pregătirea și este desemnată prin ordin al ministrului sănătății. Președintele comisiei se desemnează prin tragere la sorți în dimineața examenului dintre membrii comisiei. Probele clinice sau practice se susțin în fața unor comisii propuse de instituțiile de învățământ superior de medicină și farmacie acreditate, respectiv instituțiile de învățământ superior care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară/stomatologie și farmacie care au programe de studii de medicină, medicină dentară/stomatologie și farmacie acreditate, cu avizul colegiilor profesionale și numite prin ordin al ministrului sănătății”.

Legea nr. 95/2006 și alte acte normative în domeniul sănătății – modificări (O.G. nr. 44/2024) was last modified: septembrie 3rd, 2024 by Redacția ProLege