[UPDATE: Rectificare] Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice – modificări (Legea nr. 112/2020)

31 iul. 2020
Vizualizari: 2485
Art. 49 alin. (2) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 49, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul conținut:

„(2) În cazul în care pentru o marcă a Uniunii Europene este invocată senioritatea unei mărci naționale sau a unei mărci înregistrate potrivit prevederilor unor acorduri internaționale, anularea mărcii sau decăderea din drepturi a titularului acestei mărci care stă la baza invocării seniorității poate fi pronunțată și după momentul la care marca a făcut obiectul renunțării sau a expirat, cu condiția ca anularea mărcii care stă la baza invocării seniorității sau decăderea din drepturi a titularului acesteia să fi putut fi pronunțată la momentul renunțării sau expirării. În acest caz, senioritatea încetează să producă efecte”.

 

Art. 49^1 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 49 se introduce un nou articol, art. 49^1, cu următorul conținut:

„Art. 49^1

(1) Anularea înregistrării unei mărci sau decăderea titularului din drepturi, solicitate pe cale administrativă la OSIM, se soluționează de către o comisie de specialitate din cadrul OSIM ai cărei membri au ca atribuții doar soluționarea cererilor de anulare și decădere, fără a fi implicați în nicio altă procedură desfășurată la nivelul OSIM în privința mărcilor și fără a interfera cu activitatea Comisiei de contestații din cadrul OSIM, formată din 3 membri cu experiență în domeniul juridic, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(2) Hotărârile motivate ale comisiei prevăzute la alin. (1) se comunică părților în termen de 3 luni de la pronunțare și pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Tribunalul București.

(3) Hotărârea Tribunalului București de soluționare a contestației prevăzute la alin. (2) este supusă numai apelului la Curtea de Apel București”.

 

Art. 50 alin. (1)-(2) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În vechea reglementare, la art. 50, alin. (1)-(2) prevedeau:

„(1) Asociațiile de fabricanți, de producători, de comercianți, de prestatori de servicii pot solicita la OSIM înregistrarea de mărci colective.

(2) Solicitantul înregistrării unei mărci colective va depune, odată cu cererea de înregistrare sau cel târziu în termen de 3 luni de la data notificării de către OSIM, un regulament de folosire a mărcii colective. Cererea va fi supusă cerințelor prevăzute la art. 9”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 50, alin. (1)-(2) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Asociațiile de fabricanți, producători, prestatori de servicii sau comercianți care, în conformitate cu legislația care li se aplică, au capacitatea, în nume propriu, să fie titulari de drepturi și obligații, de a încheia contracte sau de a întocmi alte acte juridice și de a sta în justiție, precum și persoanele juridice de drept public pot solicita la OSIM înregistrarea de mărci colective.

(2) Solicitantul înregistrării unei mărci colective va depune, odată cu cererea de înregistrare sau cel târziu în termen de 30 de zile de la data notificării de către OSIM, un regulament de utilizare a mărcii colective. Cererea va fi supusă cerințelor prevăzute la art. 9 și 9^1”.

 

Art. 51 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 51 prevedea:

„Art. 51

(1) În afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci individuale, o marcă colectivă este respinsă la înregistrare, dacă:

a) solicitantul nu are calitatea prevăzută la art. 50 alin. (1);

b) nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 3 lit. e);

c) regulamentul de folosire a mărcii este contrar ordinii publice sau bunelor moravuri.

(2) După publicarea mărcii colective și a regulamentului de folosire a acestei mărci, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor, precum și orice altă persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut la art. 19 alin. (1), opoziție la înregistrarea mărcii colective”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 51 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 51

(1) În afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci individuale, cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d) privind semnele sau

indicațiile care pot servi pentru desemnarea în comerț a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, o marcă colectivă este respinsă la înregistrare, dacă:

a) solicitantul nu are calitatea prevăzută la art. 50 alin. (1);

b) nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 3 lit. e), art. 50 alin. (2) sau (3);

c) regulamentul de utilizare a mărcii este contrar ordinii publice sau bunelor moravuri.

(2) Cererea de înregistrare a mărcii colective se respinge și în cazul în care există riscul ca publicul să fie indus în eroare în ceea ce privește caracterul sau semnificația mărcii și, mai ales, dacă există probabilitatea ca aceasta să nu fie considerată o marcă colectivă.

(3) Cererea nu se respinge în cazul în care solicitantul îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (1) și (2), ca urmare a modificării regulamentului de utilizare a mărcii colective.

(4) În termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii colective, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot formula observații scrise privind cererea de înregistrare a mărcii pentru motivele absolute de refuz prevăzute la art. 5 alin. (1) și pentru motivele de respingere prevăzute la alin. (1) și (2).

(5) Persoanele și grupurile sau organismele prevăzute la alin. (4) nu dobândesc calitatea de parte în procedura de examinare a cererii de înregistrare a mărcii.

(6) După publicarea mărcii colective și a regulamentului de utilizare a acestei mărci, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor, precum și orice altă persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut la art. 261 alin. (1), opoziție la înregistrarea mărcii colective.

(7) Marca colectivă constituită din semne sau indicații care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor nu îndreptățește titularul să interzică unui terț utilizarea în cursul schimbului comercial a acestor semne sau indicații, atât timp cât sunt folosite de către terț conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial. O astfel de marcă nu poate fi opusă unui terț care este îndreptățit să utilizeze o denumire geografică”.

 

Art. 52 alin. (2) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 52, alin. (2) prevedea:

„(2) Modificarea regulamentului de folosire a mărcii produce efecte numai de la data înscrierii modificării în Registrul mărcilor. Modificarea nu este menționată în registru, dacă regulamentul de folosire a mărcii, modificat, nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 50 alin. (3)”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 52, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Modificarea regulamentului de folosire a mărcii produce efecte numai de la data înscrierii modificării în Registrul mărcilor. Modificarea nu este prevăzută în registru, dacă regulamentul de utilizare a mărcii modificat nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 50 alin. (2) și (3) și art. 51 alin. (1) și (2)”.

 

Art. 53 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 53 prevedea:

„Art. 53

Orice persoană interesată poate cere Tribunalului București, oricând în perioada de protecție a mărcii, decăderea titularului din drepturile conferite de o marcă colectivă, când:

a) fără motive justificate, marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, calculată de la data înscrierii mărcii în Registrul mărcilor, pentru produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată;

b) titularul a folosit marca în alte condiții decât cele prevăzute de regulament sau nu a luat măsuri pentru a preveni o astfel de folosire;

c) prin folosire, marca a devenit susceptibilă de a induce publicul în eroare”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 53 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 53

(1) Pe lângă motivele de decădere prevăzute la art. 46 alin. (1), orice persoană interesată poate cere, oricând în perioada de protecție a mărcii, decăderea titularului din drepturile conferite de o marcă colectivă, când:

a) titularul a utilizat marca în alte condiții decât cele prevăzute în regulamentul de utilizare sau, după caz, în modificările acestuia înscrise în registru ori nu a luat măsuri adecvate pentru a preveni o astfel de utilizare;

b) modul în care marca a fost utilizată de către persoanele abilitate a avut drept consecință posibilitatea ca marca să inducă publicul în eroare în sensul art. 51 alin. (2);

c) modificarea regulamentului de utilizare a mărcii a fost prevăzută în registru prin încălcarea dispozițiilor art. 52 alin. (2), cu excepția cazului în care titularul mărcii respectă, printr-o nouă modificare a regulamentului de utilizare, condițiile stabilite de articolul respectiv.

(2) Dispozițiile art. 46 alin. (2) -(6) se aplică în mod corespunzător”.

 

Art. 54 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 54 prevedea:

„Art. 54

(1) Oricare persoană interesată poate cere Tribunalului București anularea înregistrării unei mărci colective, în termen de 5 ani de la înregistrarea acesteia, dacă există unul dintre motivele prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. a), b), d) și e).

(2) Dacă înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credință ori marca a fost înregistrată cu nerespectarea cerințelor prevăzute la art. 50 alin. (1)-(3), anularea acesteia poate fi solicitată Tribunalului București de către persoana interesată, oricând în perioada de protecție a mărcii”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 54 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 54

(1) Orice persoană interesată poate cere anularea înregistrării unei mărci colective, dacă există unul dintre motivele prevăzute la art. 47 alin. (1), cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d), privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, sau dacă marca a fost înregistrată cu nerespectarea cerințelor prevăzute la art. 51 alin. (1) și (2).

(2) Dispozițiile art. 51 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Cerințele prevăzute la art. 46 alin. (1) lit. a) sunt îndeplinite atunci când o marcă colectivă este utilizată în mod efectiv de către orice persoană abilitată să utilizeze această marcă”.

 

Art. 56 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 56 prevedea:

„Art. 56

(1) Mărcile de certificare pot fi înregistrate la OSIM de către persoane juridice legal abilitate să exercite controlul produselor sau al serviciilor în privința elementelor prevăzute la art. 3 lit. f).

(2) Nu pot solicita înregistrarea unei mărci de certificare persoanele juridice care fabrică, importă sau vând produse ori prestează servicii, altele decât cele de control în domeniul calității”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 56 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 56

(1) Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv instituțiile, autoritățile și organismele de drept public, poate solicita la OSIM înregistrarea unei mărci de certificare, cu condiția ca persoanele respective să nu desfășoare o activitate economică ce implică furnizarea de produse sau servicii de tipul celor certificate.

(2) Înregistrarea unei mărci de certificare nu poate fi obținută în cazul în care solicitantul nu are competența de a certifica produsele sau serviciile pentru care urmează să fie înregistrată marca”.

 

Art. 57 alin. (1) partea introductivădin Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 57 alin. (1), partea introductivă prevedea:

„(1) Solicitantul înregistrării unei mărci de certificare va depune, odată cu cererea de înregistrare, prezentată conform art. 9, ori cel mai târziu în termen de 3 luni de la data notificării de către OSIM:”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 57 alin. (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Solicitantul înregistrării unei mărci de certificare va depune, odată cu cererea de înregistrare, prezentată conform art. 9, ori cel mai târziu în termen de 30 de zile de la data notificării de către OSIM:”.

 

Art. 57 alin. (5) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 57, după alin. (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul conținut:

„(5) Dispozițiile art. 17 se aplică în mod corespunzător”.

 

Art. 58 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 58 prevedea:

„Art. 58

În afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci individuale, o marcă de certificare este respinsă la înregistrare și pentru nerespectarea dispozițiilor art. 3 lit. f) și ale art. 56 și 57”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 58 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 58

(1) În afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci individuale, cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d), privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, o marcă de certificare este respinsă la înregistrare și pentru nerespectarea dispozițiilor art. 3 lit. f) și ale art. 56 și 57.

(2) Marca de certificare constituită din semne sau indicații care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor nu îndreptățește titularul să interzică unui terț utilizarea în cursul schimbului comercial a acestor semne sau indicații, atât timp cât sunt utilizate de către terț conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial. O astfel de marcă nu poate fi opusă unui terț care este îndreptățit să utilizeze o denumire geografică”.

 

Art. 58^1 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 58 se introduce un nou articol, art. 58^1, cu următorul conținut:

„Art. 58^1

(1) În termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii de certificare, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot formula observații scrise privind cererea de înregistrare a mărcii pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3 lit. f), art. 5 alin. (1) și art. 56.

(2) Persoanele și grupurile sau organismele prevăzute la alin. (1) nu dobândesc calitatea de parte în procedura de examinare a cererii de înregistrare a mărcii”.

 

Art. 59 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 59, alin. (1) prevedea:

„(1) După publicarea mărcii și a regulamentului de folosire a acesteia, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor, precum și orice persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut la art. 19 alin. (1), opoziție la înregistrarea mărcii de certificare”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 59, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) După publicarea admiterii cererii de înregistrare a mărcii și a regulamentului de utilizare a acesteia, titularul unei mărci anterioare sau al unei mărci notorii, precum și al unui drept anterior dobândit cu privire la imaginea ori la numele patronimic al acestuia, la o indicație geografică protejată, la un desen sau un model protejat ori la un drept de autor, precum și orice persoană interesată pot formula la OSIM, în termenul prevăzut la art. 261 alin. (1), opoziție la înregistrarea mărcii de certificare”.

 

Art. 60 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 60 prevedea:

„Art. 60

(1) Oricare persoană interesată poate cere Tribunalului București anularea înregistrării mărcii de certificare, în termen de 5 ani de la înregistrarea acesteia, dacă:

a) există unul dintre motivele prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. a), b), d) și e);

b) înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 3 lit. f).

(2) Dacă înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credință ori marca a fost înregistrată cu nerespectarea cerințelor prevăzute la art. 56 și art. 57 alin. (1)-(3), persoana interesată poate cere Tribunalului București anularea mărcii, oricând în perioada de protecție a acesteia”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 60 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 60

(1) Orice persoană interesată poate cere anularea înregistrării mărcii de certificare, oricând în perioada de protecție a acesteia, dacă:

a) există unul dintre motivele prevăzute la art. 47 alin. (1), cu excepția prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d), privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor;

b) înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 3 lit. f);

c) marca a fost înregistrată cu nerespectarea cerințelor prevăzute la art. 56 și art. 57 alin. (1) -(3).

(2) Cerințele prevăzute la art. 46 sunt îndeplinite atunci când o marcă de certificare este utilizată în mod efectiv de către orice persoană abilitată să utilizeze această marcă”.

 

Art. 60^1 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 60 se introduce un nou articol, art. 60^1, cu următorul conținut:

„Art. 60^1

(1) Orice persoană interesată poate solicita oricând în cursul duratei de protecție a mărcii de certificare decăderea titularului din drepturile conferite de marcă, dacă:

a) într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, socotită de la data încheierii procedurii de înregistrare, marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective pe teritoriul României pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată și dacă nu există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată;

b) după data înregistrării, marca a devenit, ca urmare a acțiunii sau inacțiunii titularului, desemnarea uzuală în comerț a produsului sau a serviciului pentru care a fost înregistrată;

c) după data înregistrării și ca urmare a utilizării mărcii de către titular sau cu consimțământul acestuia, marca a devenit susceptibilă a induce publicul în eroare, în special cu privire la natura, calitatea sau proveniența geografică a produselor ori serviciilor pentru care a fost înregistrată.

(2) Dispozițiile art. 46 alin. (2) -(6) se aplică în mod corespunzător”.

 

Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 61, alin. (1) prevedea:

„(1) Drepturile cu privire la marca de certificare nu pot fi transmise de persoana juridică, titulară a mărcii”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 61, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Drepturile cu privire la marca de certificare nu pot fi transmise de către titularul mărcii”.

 

Art. 66 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (abrogat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 66 prevedea:

„Art. 66

Când o cerere de marcă comunitară este depusă la OSIM în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) din Regulamentul privind marca comunitară, OSIM înscrie data primirii cererii și, fără să procedeze la examinare, o transmite Oficiului de Armonizare în Piața Internă, în termen de două săptămâni, cu plata taxei prevăzute de lege, pentru depunerea unei cereri naționale”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 66 se abrogă.

 

Art. 67 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 67 prevedea:

„Art. 67

O cerere de marcă comunitară sau o marcă comunitară poate fi transformată într-o cerere de marcă națională în condițiile art. 112-114 din Regulamentul privind marca comunitară (versiune codificată), cu plata taxelor pentru procedura de examinare a unei cereri naționale prevăzute de lege”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 67 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 67

(1) O cerere de marcă a Uniunii Europene sau o marcă a Uniunii Europene poate fi transformată într-o cerere de marcă națională în condițiile art. 139-141 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, cu plata taxelor pentru procedura de examinare a unei cereri naționale prevăzute de lege.

(2) OSIM notifică solicitantului necesitatea achitării taxelor de depunere și publicare și a desemnării unui mandatar, în situațiile în care aceasta este obligatorie, acordând un termen de două luni care curge de la data notificării.

(3) Neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) atrage respingerea cererii”.

 

Art. 68 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (abrogat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 68 prevedea:

„Art. 68

(1) Titularul unei mărci anterioare înregistrate în România sau al unei mărci anterioare care a făcut obiectul unei înregistrări internaționale având efect în România, care depune o marcă identică, destinată a fi înregistrată ca marcă comunitară, pentru produse și servicii identice cu cele pentru care marca anterioară a fost înregistrată sau incluse în lista acestei mărci, se poate prevala la înregistrarea mărcii comunitare de vechimea mărcii anterioare în ceea ce privește înregistrarea mărcii comunitare în România.

(2) Titularul unei mărci comunitare, care este și titularul unei mărci anterioare identice, înregistrate în România sau care a făcut obiectul unei înregistrări internaționale având efect în România, pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care marca anterioară a fost înregistrată ori incluse în lista acestei mărci, se poate prevala de vechimea mărcii anterioare în România”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 68 se abrogă.

 

Art. 69 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 69 prevedea:

„Art. 69

Dispozițiile art. 91, 92 și ale art. 93-95 sunt aplicabile și încălcărilor aduse drepturilor titularului unei mărci comunitare”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 69 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 69

Dispozițiile art. 91-93 și ale art. 95 sunt aplicabile și încălcărilor aduse drepturilor titularului unei mărci a Uniunii Europene”.

 

Art. 70 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (abrogat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 70 prevedea:

„Art. 70

(1) Este inadmisibilă o acțiune în contrafacere, bazată pe o marcă comunitară anterioară, împotriva unei mărci naționale ulterior înregistrate, a cărei folosire a fost tolerată timp de 5 ani, cu condiția ca depozitul mărcii naționale să fi fost efectuat cu bună-credință.

(2) Inadmisibilitatea este limitată numai la produsele și serviciile pentru care a fost tolerată”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 70 se abrogă.

 

Art. 71 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 71 prevedea:

„Art. 71

Litigiile având ca obiect mărci comunitare, pentru care Regulamentul privind marca comunitară atribuie competența tribunalelor de marcă comunitară, potrivit art. 95 alin. (1) al acestuia, sunt de competența Tribunalului București, care judecă în primă instanță”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 71 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 71

(1) Litigiile având ca obiect mărci ale Uniunii Europene, pentru care Regulamentul privind marca Uniunii Europene atribuie competența tribunalelor de mărci ale Uniunii Europene, sunt de competența Tribunalului București, care judecă în primă instanță.

(2) În vederea executării în România a hotărârilor emise de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, executorii conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, verificarea autenticității este de competența Tribunalului București”.

 

Art. 86 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 86 prevedea:

„Art. 86

(1) Deciziile OSIM privind cererile de înregistrare a mărcilor, precum și cererile de înregistrare privind indicațiile geografice pot fi contestate la acest oficiu de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea înregistrării mărcii ori a indicației geografice, cu plata taxei legale.

(2) Deciziile OSIM privind înscrierea cesiunii sau licenței în Registrul mărcilor pot fi contestate la acest oficiu de persoanele interesate, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea acestora.

(3) Contestațiile formulate conform prevederilor alin. (1) și (2) se soluționează de o comisie de contestații din cadrul OSIM”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 86 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 86

(1) Deciziile OSIM privind cererile de înregistrare a mărcilor, precum și cererile de înregistrare privind indicațiile geografice pot fi contestate la acest oficiu de partea interesată, în termen de 30 de zile de la comunicare, cu plata taxei legale.

(2) Deciziile OSIM privind înscrierea transmiterilor de drepturi în Registrul mărcilor pot fi contestate la acest oficiu de persoanele interesate, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea acestora.

(3) Contestațiile formulate conform prevederilor alin. (1) și (2) se soluționează de o comisie de contestații din cadrul Direcției juridice a OSIM, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi”.

 

Art. 88 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 88 prevedea:

„Art. 88

(1) Hotărârea comisiei de contestații, motivată, se comunică părților în termen de 30 de zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Tribunalul București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea Tribunalului București este supusă numai apelului la Curtea de Apel București.

(2) Hotărârile pronunțate în cazurile prevăzute la art. 36, 46, 47, 53, 54, 60 și 85 pot fi atacate cu apel”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 88 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 88

(1) Hotărârea comisiei de contestații, motivată, se comunică părților în termen de 3 luni de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Tribunalul București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea Tribunalului București este supusă numai apelului la Curtea de Apel București.

(2) Hotărârile pronunțate în cazurile prevăzute la art. 36, art. 471 lit. a) și art. 85 pot fi atacate cu apel”.

 

Art. 88^1 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 88 se introduce un nou articol, art. 88^1, cu următorul conținut:

„Art. 88^1

Pentru procedurile derulate de OSIM potrivit prevederilor prezentei legi, părțile sau reprezentații acestora desemnează o adresă oficială pentru toate comunicările cu OSIM”.

 

Art. 97 lit. j^1) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 97, după lit. j) se introduce o nouă literă, lit. j^1), cu următorul conținut:

„În domeniul mărcilor și indicațiilor geografice, OSIM are următoarele atribuții:

(…)

j^1) dezvoltă relații de cooperare cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, precum și cu alte oficii de proprietate intelectuală pentru a promova convergența practicilor și a instrumentelor legate de examinarea și înregistrarea mărcilor;”.

 

Art. 97 lit. l) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 97, lit. l) prevedea:

„În domeniul mărcilor și indicațiilor geografice, OSIM are următoarele atribuții:

(…)

l) informează Comisia Europeană cu privire la dispozițiile naționale adoptate în scopul transpunerii Primei Directive a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci nr. 89/104/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 40 din 11 februarie 1989;”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 97, lit. l) se modifică și va avea următorul conținut:

„În domeniul mărcilor și indicațiilor geografice, OSIM are următoarele atribuții:

(…)

l) informează Comisia Europeană cu privire la dispozițiile naționale adoptate în scopul transpunerii Directivei (UE) 2015/2.436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 336 din 23 decembrie 2015;”.

 

Art. 97^1 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (introdus prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 97 se introduce un nou articol, art. 97^1, cu următorul conținut:

„Art. 97^1

(1) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege OSIM solicită și prelucrează date cu caracter personal.

(2) În sensul prezentei legi, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 119 din 4 mai 2016”.

 

Sintagmele „marca Uniunii Europene”, „Regulamentul privind marca Uniunii Europene”, „zile”, „30 de zile” din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (modificat prin Legea nr. 112/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, sintagmele „marca comunitară”, „Regulamentul privind marca comunitară”, „zile lucrătoare”, „o lună”  se înlocuiesc cu sintagmele  marca Uniunii Europene”, „Regulamentul privind marca Uniunii Europene”, „zile”, „30 de zile”.

 

Alte dispoziții

 

Conform art. II, cererile de înregistrare a mărcilor și cererile de înregistrare a indicațiilor geografice depuse și aflate în procedurile de examinare urmează procedurile prevăzute de legea în vigoare la data depunerii spre înregistrare la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Totodată, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, dispozițiile pct. 26 ale art. I sunt aplicabile și mărcilor admise la înregistrare care nu au fost înscrise în Registrul mărcilor pentru lipsa taxelor.

[UPDATE: Rectificare] Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice – modificări (Legea nr. 112/2020) was last modified: iulie 31st, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.