Legea nr. 59/1934 asupra cecului – modificări (Legea nr. 182/2022)
Actul modificat | Actul modificator | Sumar |
Legea nr. 59/1934 asupra cecului (M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934; cu modif. și compl. ult.) |
Legea nr. 182/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului (M. Of. nr. 599 din 20 iunie 2022) | – modifică: art. 1, art. 10-13, art. 27-30, art. 45-46; – introduce: art. 37^1, art. 78^1. |
În M. Of. nr. 599 din 20 iunie 2022 s-a publicat Legea nr. 182/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului.
Vă prezentăm, în cele ce urmează, cele mai importante modificări și completări aduse respectivului act normativ.
Art. 1
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 1 se modifică și va avea următorul conținut:
„Art. 1
Cecul cuprinde:
- Denumirea de cec exprimată în limba română;
- Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani;
- Denumirea instituției de credit care trebuie să plătească, având calitatea de tras;
- Locul plății;
- Data și locul emiterii;
- Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătoruluise înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz;
- Numele/Denumirea trăgătorului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului;
- Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.
Cecul original este cecul emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original.”
Art. 10-13
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 10-13 se modifică și vor avea următorul conținut:
„Art. 10
În cazul în care cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora a fost semnat, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.”
Art. 11
Orice semnătură a unui cec trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 6.”
Art. 12
Persoana fizică care semnează un cec în calitate de reprezentant legal sau de împuternicit al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a o reprezenta în acest scop este ținută personal, în temeiul cecului, și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat ori împuternicit. Aceeași regulă se aplică reprezentantului sau împuternicitului care a depășit împuternicirea sa.
Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar sau, după caz, prin împuternicit, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.”
Art. 13
Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se consideră nescrisă.”
Art. 27-30
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 27-30 se modifică și vor avea următorul conținut:
„Art. 27
Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: «pentru aval» sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.
Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei mențiuni el se consideră dat pentru trăgător.”
Art. 28
Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul.
Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.
Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cecului.”
Art. 29
Cecul este plătibil la vedere. Orice clauză contrară se consideră nescrisă.”
Art. 30
Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranților, garanților și a trăgătorului, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.
Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile.
Termenele prevăzute la alin. 1 și 2 se calculează pe zile calendaristice, începând cu ziua următoare datei emiterii.
Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel stabilit de legea locului plății.”
Art. 45-46
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 45 și 46 se modifică și vor avea următorul conținut:
„Art. 45
Posesorul trebuie să aducă la cunoștința girantului său și a trăgătorului despre neplată, în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau constatării echivalente ori zilei prezentării, dacă există mențiunea «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înștiințarea, să o aducă la cunoștința girantului său, arătând numele și adresele celor care au făcut înștiințările precedente; înștiințările se vor realiza astfel până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înștiințării precedente.
În cazul în care o înștiințare este transmisă unui semnatar al cecului, aceasta trebuie să fie transmisă în același termen și avalistului său.
În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicato într-un mod ilizibil, înștiințarea transmisă girantului, care îl precedă, este suficientă.
El trebuie să dovedească că a făcut înștiințarea în termenul prescris. Înștiințarea se consideră făcută în termen dacă a fost predată oficiului poștal cel mai târziu în ultima zi a termenului.
Cel care nu face înștiințarea în termenul mai sus indicat nu decade din dreptul său de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele să poată depăși suma din cec.”
Art. 46
Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentantul său legal sau, după caz, împuternicitul acestuia, poate, prin mențiunea «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cec și semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului sau a unei constatări echivalente.
Această mențiune nu exclude obligația posesorului de prezentare a cecului la termenele stabilite, nici de înștiințările ce urmează a fi transmise.
Dovada nerespectării termenelor este în sarcina celui care o opune posesorului.
Dacă mențiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efecte față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. În cazul în care, deși există clauza înscrisă de trăgător, posesorul formulează protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă mențiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un astfel de act a fost întocmit, pot fi cerute de la toți semnatarii.”
Art. 37^1
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, după art. 37 se introduce un nou articol, art. 37^1, cu următorul cuprins:
„Art. 37^1
Plata cecurilor emise în alte valute și care au curs la locul plății și sunt plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naționale a României valabil în ziua prezentării la plată a cecului.”
Art. 78^1
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, după art. 78 se introduce un nou articol, art. 78^1, cu următorul cuprins:
„Art. 78^1
După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituției sale de credit prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul va fi retras din circuitul bancar de către instituția sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost inițiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul își asumă consecințele retragerii de la decontare.
Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată.”