Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului – modificări (Legea nr. 58/2019)

12 apr. 2019
Vizualizari: 5436
Art. 6 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (introdus prin Legea nr. 58/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 6, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul conținut:

„(4) În cadrul mecanismului de cooperare interinstituțională în format SNPCT, Consiliul Suprem de Apărare a Țării exercită rolul de coordonator strategic”.

 

Art. 7 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 7 prevedea:

„Art. 7

În scopul prevenirii și combaterii actelor de terorism și a faptelor asimilate acestora, autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT desfășoară activități specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuțiile și competențele lor legale și cu prevederile Protocolului general de organizare și funcționare a Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țări”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 7 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 7

(1) În scopul prevenirii și combaterii actelor de terorism, autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT desfășoară activități specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuțiile și competențele lor legale și cu prevederile Protocolului general de organizare și funcționare a Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

(2) Rolul de reprezentare la nivel tehnic a României la reuniunile și/sau grupurile de lucru la nivel european și/sau internațional este exercitat, independent sau în cooperare cu alte instituții din SNPCT, de către persoane desemnate din cadrul:

a) Serviciului Român de Informații, pe linia prevenirii și combaterii terorismului;

b) Serviciului de Informații Externe, pe linia evaluărilor strategice cu privire la evoluția fenomenului terorist internațional;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

c) Ministerului Apărării Naționale, pe linia cooperării politico-militare internaționale în domeniul prevenirii și combaterii terorismului;

d) Ministerului Afacerilor Interne, pe linia cooperării polițienești internaționale în domeniul prevenirii și combaterii terorismului;

e) Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, pe linia prevenirii și combaterii finanțării terorismului;

f) Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe linia cooperării judiciare în materie penală;

g) celorlalte autorități din cadrul SNPCT, în funcție de formatul și specificul activității, cu informarea Serviciului Român de Informații”.

 

Art. 7^1-7^2 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (introdus prin Legea nr. 58/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 7 se introduc două noi articole, art. 7^1-7^2, cu următorul conținut:

„Art. 7^1

(1) Autoritatea națională în domeniul însoțitorilor înarmați la bordul aeronavelor și schimbului de informații necesar în susținerea activității acestora este Serviciul Român de Informații.

(2) În vederea prevenirii unor acte de terorism la bordul aeronavelor civile înmatriculate în România sau aparținând transportatorilor aerieni licențiați de statul român, Serviciul Român de Informații asigură dispunerea și coordonarea însoțitorilor înarmați ia bordul aeronavelor, în conformitate cu politica națională de securitate sau obligațiile asumate de România prin actele internaționale la care este parte.

Art. 7^2

(1) Activitatea de prevenire și combatere a terorismului, având ca scop protejarea localurilor de misiune, localurilor consulare și a altor reprezentanțe oficiale ale României în străinătate, se realizează de către Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Externe.

(2) În cazul unui act de terorism îndreptat împotriva obiectivelor prevăzute la alin. (1), Serviciul de Informații Externe sprijină intervenția contrateroristă realizată de către instituțiile competente din statul de rezidență.

(3) Situațiile de criză teroristă, în care sunt victime cetățeni români aflați în străinătate, sunt gestionate de Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Informații Externe, în condițiile metodologiei aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”.

 

Art. 10 partea introductivă și lit. d) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 10, partea introductivă și lit. d) prevedeau:

„Atribuțiile specifice, potrivit art. 7, pe linia prevenirii terorismului constau în:

(…)

d) activități de pază, protecție și alte forme speciale de descurajare realizate de forțele unor autorități și instituții publice din componența SNPCT, pentru asigurarea securității principalelor categorii de factori umani și de obiective autohtone ori străine de pe teritoriul național, precum și a principalelor obiective românești din străinătate, potențial vizate de entități teroriste;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 10, partea introductivă și lit. d) se modifică și vor avea următorul conținut:

„Atribuțiile specifice, potrivit art. 7 alin. (1), pe linia prevenirii terorismului constau în:

(…)

d) activități de pază, protecție, ordine publică, control antiterorist de securitate și activități speciale de descurajare realizate de către autorități publice din componența SNPCT, pentru asigurarea securității factorilor umani și materiali, de pe teritoriul național, precum și a reprezentanțelor oficiale ale României din străinătate, potențial vizate de entități teroriste;”.

 

Art. 10 lit. d^1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (introdus prin Legea nr. 58/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 10, după lit. d) se introduce o nouă literă, lit. d^1), cu următorul conținut:

„Atribuțiile specifice, potrivit art. 7 alin. (1), pe linia prevenirii terorismului constau în:

(…)

d^1) interviuri de securitate;”.

 

Art. 11 partea introductivă lit. b) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 11, partea introductivă și lit. b) prevedeau:

„Atribuțiile specifice, potrivit art. 7, pe linia combaterii terorismului constau în:

(…)

b) intervenția antiteroristă, în situația iminenței producerii unui atac terorist, și, respectiv, intervenția contrateroristă, când se desfășoară ori s-au produs atacuri teroriste;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 11, partea introductivă și lit. b) se modifică și vor avea următorul conținut:

„Atribuțiile specifice, potrivit art. 7 alin. (1), pe linia combaterii terorismului constau în:

(…)

b) intervenția antiteroristă, în situația iminenței producerii unui act de terorism, și, respectiv, intervenția contrateroristă, când se desfășoară ori s-au produs acte de terorism;”.

 

Art. 11^1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (introdus prin Legea nr. 58/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 11 se introduce un nou articol, art. 11^1, cu următorul conținut:

„Art. 11^1

(1) În cazul iminenței sau producerii unui act de terorism pe teritoriul țării, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate emite o hotărâre privind declararea situației de criză teroristă.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), pe suportul logistic șioperațional al CCOA, se activează Centrul Național de Acțiune Antiteroristă, care asigură la nivel național managementul crizei teroriste, în scopul înlăturării amenințărilor la adresa securității naționale generate de situația de fapt creată.

(3) În scopul protecțieiși salvării vieții persoanelor, autoritățile și instituțiile publice desfășoară activități specifice, potrivit competențelor acestora, cu respectarea priorității de acțiune și a principiului comenzii unice.

(4) Centrul Național de Acțiune Antiteroristă este structură interinstituțională, fără personalitate juridică, subordonată direct Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de o structură decizională alcătuită din reprezentanți la nivel decizional din cadrul instituțiilor publice, în funcție de coordonatele concrete ale crizei teroriste. Șeful Centrului Național de Acțiune Antiteroristă se numește dintre prim-adjunctul sau adjuncții directorului Serviciului Român de Informații, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații, de Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin hotărârea prevăzută la alin. (1).

(5) Regulamentul de organizare șifuncționare a Centrului Național de Acțiune Antiteroristă se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(6) Serviciul Român de Informații este autorizat să efectueze, din bugetul aprobat, cheltuieli cu bunuri, servicii și de capital pentru Centrul Național de Acțiune Antiteroristă”.

 

Art. 12 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 12 prevedea:

„Art. 12

(1) În cazul unui atac terorist, Serviciul Român de Informații, prin unitatea specializată, execută intervenția contrateroristă, independent sau în cooperare cu alte forțe abilitate, pe întregul teritoriu al țării, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării ori anihilării acestora, eliberării ostaticilor și al restabilirii ordinii legale.

(2) Intervenția contrateroristă se execută cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și se realizează potrivit metodologiei elaborate de Serviciul Român de Informații, aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(3) Intervenția antiteroristă, în situația iminenței producerii unui atac terorist, se realizează în condițiile metodologiei aprobate de conducerea Serviciului Român de Informații.

(4) La solicitarea Serviciului Român de Informații, în funcție de amploarea și de natura acțiunii teroriste, pot fi angrenate, în condițiile legii, forțe cu misiuni specifice din Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul de Protecție și Pază, precum și din alte structuri din sistemul securității și apărării naționale”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 12 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 12

(1) În cazul unui act de terorism, Serviciul Român de Informații, prin unitatea specializată, execută intervenția contrateroristă, independent sau în cooperare cu alte autorități și instituții publice, pe întreg teritoriul țării, în scopul eliberării ostaticilor, capturării ori anihilării teroriștilor, neutralizării dispozitivelor utilizate de aceștia, eliberării obiectivelor atacate sau ocupate, precum și restabilirii ordinii legale.

(2) Intervenția contrateroristă se execută cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Prin excepție, în situația iminenței producerii unor victime sau a unor pagube importante, atunci când nu este posibilă întrunirea în regim de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, executarea intervenției contrateroriste se aprobă de către președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(3) La solicitarea Serviciului Român de Informații, autoritățile și instituțiile publice procedează la transferul către acesta a controlului operațional.

(4) Intervenția contrateroristă și transferul controlului operațional se realizează potrivit metodologiei elaborate de Serviciul Român de Informații cu consultarea prealabilă a instituțiilor din SNPCT cu atribuții în domeniu, aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(5) La solicitarea Serviciului Român de Informații, în funcție de amploarea și natura acțiunii teroriste, intervenția contrateroristă se poate executa, în condițiile alin. (2), și de către unități specializate ale Poliției Române, Jandarmeriei Române, Serviciului de Protecție și Pază și/sau Ministerului Apărării Naționale.

(6) În situația prevăzută la alin. (5), la solicitarea unităților specializate ale Poliției Române, Jandarmeriei Române, Serviciului de Protecțieși Pază și/sau Ministerului Apărării Naționale, autoritățile și instituțiile publice procedează la transferul către acestea a controlului operațional.

(7) Întervenția antiteroristă se realizează în conformitate cu metodologiile aprobate de conducerile instituțiilor din SNPCT cu atribuții în domeniu, cu avizul Serviciului Român de Informații”.

 

Art. 17 lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 17, lit. e) prevedea:

„CCOA are următoarele atribuții:

(…)

e) în situații de criză teroristă asigură suportul logistic și operațional pentru funcționarea operativă a Centrului Național de Acțiune Antiteroristă, care este integrat funcțional în mecanismul general de gestionare a crizelor și organizat conform legii;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17, lit. e) se modifică și va avea următorul conținut:

„CCOA are următoarele atribuții:

(…)

e) în situații de criză teroristă asigură suportul logistic și operațional pentru funcționarea operativă a Centrului Național de Acțiune Antiteroristă;”.

 

Cap. II „Realizarea activității de prevenire și combatere a terorismului” secț. a 3-a „Schimbul de informații” – art. 22^1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (introdus prin Legea nr. 58/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la Cap. II „Realizarea activității de prevenire și combatere a terorismului”, după art. 22 se introduce o nouă secțiune, secț. a 3-a „Schimbul de informații” – art. 22^1, cu următorul conținut:

„SECȚIUNEA a 3-a: Schimbul de informații

Art. 22^1

(1) Autoritățile judiciare române transmit, la cerere sau din oficiu, cât mai curând posibil, autorităților competente dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene informațiile relevante colectate în cadrul procedurilor penale în legătură cu infracțiunile de terorism, atunci când informațiile respective ar putea fi utilizate în statul membru respectiv pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor de terorism.

(2) Alin. (1) nu se aplică în cazul în care schimbul de informații ar pune în pericol investigațiile în curs sau siguranța unei persoane și nici atunci când ar fi contrar intereselor esențiale ale securității României”.

 

Art. 25 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 25 prevedea:

„Art. 25

Personalul instituțiilor financiar-bancare are obligația de a refuza efectuarea operațiunilor prevăzute la art. 23 alin. (1) și de a sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Curtea de Ape”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 25 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 25

Personalul instituțiilor financiar-bancare are obligația de a refuza efectuarea operațiunilor prevăzute la art. 23 alin. (1) și de a sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”.

 

Art. 26 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 26, alin. (1) prevedea:

„(1) Autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități în SNPCT, precum și Oficiul Național al Registrului Comerțului, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor colaborează pentru întocmirea și actualizarea listelor cuprinzând persoanele fizice și juridice suspecte de săvârșirea sau finanțarea actelor de terorism, altele decât cele menționate în anexa prevăzută la art. 23 alin. (1), care se transmit CCOA”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 26, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități în SNPCT, precum și Oficiul Național al Registrului Comerțuluiși Autoritatea de Supraveghere Financiară colaborează pentru întocmirea și actualizarea listelor cuprinzând persoanele fizice și juridice suspecte de săvârșirea sau finanțarea actelor de terorism, altele decât cele menționate în anexa prevăzută la art. 23 alin. (1), care se transmit CCOA”.

 

Art. 28 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (modificat prin Legea nr. 58/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 28 prevedea:

„Art. 28

Operațiunile financiar-bancare prevăzute la art. 23 alin. (1), dacă sunt efectuate pentru sau în contul persoanelor înscrise în lista prevăzută la art. 27, sunt supuse autorizării prealabile a Băncii Naționale a României, a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare și a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după caz”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 28 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 28

Operațiunile financiar-bancare prevăzute la art. 23 alin. (1), dacă sunt efectuate pentru sau în contul persoanelor înscrise în lista prevăzută la art. 27, sunt supuse autorizării prealabile a Băncii Naționale a României și a Autorității de Supraveghere Financiară, după caz”.

Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului – modificări (Legea nr. 58/2019) was last modified: aprilie 12th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.