Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri – republicare

4 ian. 2016
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
11.691 views

Despre

  • M. Of. nr. 947 din 22 decembrie 2015
  • Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul republicatSumar
Legea nr. 52/2011
(rep. M. Of. nr. 947 din 22 decembrie 2015)
Cap. I („Dispoziții generale”)
Cap. II („Desfășurarea activităților de către zilieri”)
Cap. III („Răspunderea contravențională”)
Cap. IV („Dispoziții finale”)

 

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

În M. Of. nr. 947 din 22 decembrie 2015, s-a publicat Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

 

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivei legi republicate:

 

Cap. I („Dispoziții generale”)

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) În înțelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează:

a) zilier – persoana fizică, cetățean român sau străin, ce are capacitate de muncă și care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remunerații;

b) beneficiar de lucrări, denumit în continuare beneficiar – persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială, pentru care zilierul desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional;

c) registrul de evidență a zilierilor, denumit în continuare Registru – registru cu regim special, întocmit de către beneficiar pentru a ține evidența zilnică a zilierilor;

d) activități cu caracter ocazional – activitățile care se desfășoară în mod întâmplător, sporadic sau accidental, care nu au caracter permanent.

(2) Pot desfășura activități necalificate cu caracter ocazional și cetățenii altor state sau apatrizii care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legislației române.

(3) Instituțiile publice nu au calitatea de beneficiari în sensul prevăzut de prezenta lege, cu excepția:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

a) serviciilor de gospodărire comunală gestionate direct de consiliile locale și a grădinilor botanice din subordinea universităților, pentru activitățile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. l), m) și o);

b) unităților din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului pentru domeniile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. p)-s);

c) Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” și institutelor, centrelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sa, a Institutului de Stat pentru Testarea și înregistrarea Soiurilor aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene, pentru domeniile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a)-c);

d) instituțiilor publice autorizate să efectueze cercetări arheologice, conform normelor existente în domeniu, respectiv universități, institute de cercetare, instituții cu profil muzeal, pentru domeniul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. k)”.

Potrivit art. 2, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prezenta lege reglementează modul în care zilierii pot desfășura activități necalificate cu caracter ocazional, sub forma raporturilor de muncă.

Art. 3 are următorul conținut:

„(1) Raportul de muncă dintre zilier și beneficiar se stabilește în condițiile prevăzute la art. 2, prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.

(2) O persoană poate desfășura activități ca zilier numai dacă a împlinit vârsta de cel puțin 16 ani.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani pot desfășura activitate ca zilieri numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali.

(4) Lucrătorii minori, respectiv minorii în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani desfășoară, ca zilieri, numai activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială, dreptul la educație, și nu le este periclitată starea de sănătate”.

 

Cap. II („Desfășurarea activităților de către zilieri”)

Art. 4 stabilește următoarele:

„(1) Durata activității ocazionale care poate fi exercitată în temeiul prevederilor prezentei legi este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă.

(2) Durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopții. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă.

(3) Zilierul minor poate presta activități necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepție, minorul cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani poate presta activități necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate dezvoltarea și sănătatea personală.

(4) Niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

(5) Beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfășurarea unor activități în beneficiul unui terț”.

Art. 5 prevede la primul alineat faptul că beneficiarul are următoarele drepturi:

a) să stabilească activitățile pe care urmează să le desfășoare zilierul, locul executării activității și durata acesteia;

b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a lucrărilor.

La următorul alineat sunt stabilite obligațiile beneficiarului, astfel:

a) să înființeze Registrul de evidență a zilierilor conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Registrele de evidență a zilierilor se păstrează la sediul beneficiarului și/sau la punctele de lucru, după caz;

b) să completeze Registrul de evidență a zilierilor, înainte de începerea activității, conform instrucțiunilor prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege;

c) să prezinte Registrul de evidență a zilierilor organelor de control abilitate;

d) să asigure informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmează să o presteze, precum și cu privire la drepturile și obligațiile sale;

e) să plătească zilierului remunerația cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfârșitul fiecărei zile; plata remunerației se poate realiza cel mai târziu la sfârșitul săptămânii sau al perioadei de desfășurare a activității, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar; modalitatea de plată electronică și aspectele care privesc plata remunerației se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Conform ultimului alineat, în domeniul securității și sănătății în muncă, beneficiarul are următoarele obligații:

a) să asigure securitatea și sănătatea în muncă a zilierilor;

b) să asigure instruirea zilierului, înainte de începerea activității și/sau la schimbarea locului de muncă, cu privire la pericolele la care poate fi expus și la măsurile de prevenire și protecție pe care trebuie să le respecte;

c) să solicite zilierilor asumarea pe propria răspundere, prin semnătură, că starea sănătății le permite desfășurarea activităților repartizate de beneficiar;

d) să pună la dispoziție zilierilor echipamente de muncă adecvate, care nu pun în pericol securitatea și sănătatea acestora;

e) să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecție adecvate activității desfășurate de zilieri;

f) să comunice de îndată, către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, orice eveniment în care au fost implicați zilieri;

g) să înregistreze accidentele de muncă suferite de zilieri în timpul activității; modalitatea de înregistrare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Potrivit art. 6, cercetarea evenimentului în care au fost implicați zilieri se realizează de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia acesta s-a produs.

Art. 7 stabilește la primul alineat faptul că plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier este în sarcina beneficiarului.

Potrivit alineatului următor, cuantumul impozitului prevăzut la alin. (1) este de 16% calculat la remunerația brută și se virează în conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 8 stabilește următoarele:

„(1) Beneficiarul are obligația să înregistreze, în Registrul de evidență a zilierilor, în ordine cronologică, toți zilierii cu care exercită activități cu caracter ocazional în baza prezentei legi. Registrul se întocmește zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.

(2) Beneficiarul va înainta lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde își are sediul, un extras al Registrului de evidență a zilierilor conținând înregistrările din luna precedentă. Transmiterea extrasului se poate face și pe suport electronic, după caz. Modelul registrului electronic de evidență a zilierilor și modalitatea de completare se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

(3) Inspecția Muncii va centraliza la nivel național datele transmise potrivit alin. (2) de către inspectoratele teritoriale de muncă, pentru a monitoriza și verifica respectarea prevederilor prezentei legi”.

Art. 9 prevede faptul la primul alineat că activitatea desfășurată în condițiile prezentei legi nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate asigura, opțional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj și la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Conform alineatului următor, pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuțiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar.

Art. 10 stabilește faptul că în situația producerii unui eveniment care are ca urmare accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale/înmormântării din fonduri proprii, în cazul în care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului.

Art. 11 are următorul conținut:

„(1) Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remunerație al cărei cuantum se stabilește prin negociere directă între părți, în condițiile prevăzute la alin. (2).

(2) Cuantumul remunerației brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă la sfârșitul fiecărei zile de lucru sau la sfârșitul săptămânii, înainte de semnarea în Registru de către zilier și beneficiar.

(3) Dovada plății remunerației se face prin semnătura zilierului în Registru”.

Art. 12 prevede la primul alineat faptul că zilierii au următoarele obligații în domeniul securității și sănătății în muncă:

a) să își însușească și să respecte măsurile de prevenire și protecție stabilite de beneficiar;

b) să utilizeze corect echipamentele de muncă puse la dispoziție de către beneficiar;

c) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

d) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii ale echipamentelor de muncă;

e) să comunice imediat beneficiarului orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea zilierilor;

f) să pună la dispoziția inspectorilor de muncă informațiile și documentele solicitate cu ocazia controlului.

Conform alineatului următor, beneficiarul care folosește minori în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani pentru desfășurarea de activități necalificate cu caracter ocazional are obligația de a respecta toate dispozițiile legale privitoare la protecția minorilor la locul de muncă.

Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri – republicare was last modified: ianuarie 1st, 2016 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter