Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat – republicare (M. Of. nr. 440 din 24 mai 2018)

Actul normativ republicat

Sumar

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat   (M. Of. nr. 440 din 24 mai 2018)

Cap. I („Dispoziții generale”) Cap. II („ Dobândirea calității de avocat”) Secț. 1 („Condițiile de înscriere în avocatură”) Secț. a 2-a („Încetarea și suspendarea calității de avocat”) Cap. III („Drepturile și îndatoririle avocatului”) Secț. 1 („Drepturile avocaților”) Secț. a 2-a („Îndatoririle avocaților”) Cap. IV („Organizarea profesiei de avocat”) Secț. 1 („Baroul”) Secț. a 2-a („Uniunea Națională a Barourilor din România – U.N.B.R.”) Cap. V („Asistența judiciară”) Secț. 1 („Cazurile și condițiile de acordare a asistenței judiciare”) Secț. a 2-a („Organizarea activității de acordare a asistenței judiciare”) Cap. VI („Răspunderea disciplinară”) Cap. VII („Exercitarea în România a profesiei de către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European”) Secț. 1 („Dispoziții generale”) Secț. a 2-a („Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European”) Secț. a 3-a („Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către avocații provenind din statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European”) Cap. VIII („Dispoziții tranzitorii și finale”)

În M. Of. nr. 440 din 24 mai 2018, s-a republicat Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat a mai fost anterior republicată în M. Of. nr. 98 din 7 februarie 2011.

Structură

În noua formă, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat are următorul conținut:

Cap. I („Dispoziții generale”)

Cap. II („ Dobândirea calității de avocat”)

Secț. 1 („Condițiile de înscriere în avocatură”)

Secț. a 2-a („Încetarea și suspendarea calității de avocat”)

Cap. III („Drepturile și îndatoririle avocatului”)

Secț. 1 („Drepturile avocaților”)

Secț. a 2-a („Îndatoririle avocaților”)

Cap. IV („Organizarea profesiei de avocat”)

Secț. 1 („Baroul”)

Secț. a 2-a („Uniunea Națională a Barourilor din România – U.N.B.R.”) 

Cap. V („Asistența judiciară”)

Secț. 1 („Cazurile și condițiile de acordare a asistenței judiciare”)

Secț. a 2-a („Organizarea activității de acordare a asistenței judiciare”)

Cap. VI („Răspunderea disciplinară”)

Cap. VII („Exercitarea în România a profesiei de către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European”)

Secț. 1 („Dispoziții generale”)

Secț. a 2-a („Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European”)

Secț. a 3-a („Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către avocații provenind din statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European”)

Cap. VIII („Dispoziții tranzitorii și finale”)

Prezentare generală

Vom prezenta, în genere, câteva dintre dispozițiile respectivului act normativ:

Potrivit art. 1 alin. (1), profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.  Alin.(2) stabilește că aceasta se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

În reglementarea alin. (3), este interzisă constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R., iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Astfel, nulitatea poate fi constatată și din oficiu.

Art. 3 reglementează activitatea avocatului, astfel:

a) consultații și cereri cu caracter juridic;

b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii;

c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

d) asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate;

e) apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;

f) activități de mediere;

g) activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil;

h) stabilirea temporară a sediului pentru societăți la sediul profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate;

i) activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura în temeiul unui nou contract de asistență juridică;

j) activități de curatelă specială potrivit legii și Statutului profesiei de avocat;

k) orice mijloace și căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condițiile legii.

Conform Secț. 1, art. 12, pentru a fi membră al unui barou din România, orice persoană trebuie să îndplinească următoarele condiții:

a) are exercițiul drepturilor civile și politice;

b) este licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege;

c) nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;

d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

Art. 14 stabilește cazurile de nedemnitate a aavoctaului, astfel:

a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei*);

b) cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară;

c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

d) cel în sarcina căruia s-a reținut, în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.

Incompatibilitățile în exercitarea activității de avocet sunt reglementate  în cuprinsul art. 15, după cum urmează:

a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;

b) ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri;

c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.

Pe de altă parte, art. 16 stabilește cazurile de compattibilitate a profesie de avocet cu exercitarea altor activități:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;

b) activități și funcții didactice în învățământul juridic superior;

c) activitatea literară și publicistică;

d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, în condițiile legii;

e) alte activități prevăzute de lege.

Conform Secț. a 2-a, art. 26, calitatea de avocat încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei;

b) prin deces;

c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară;

d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Art. 27 prevede cazurile în care calitatea de avocat este suspendată:

a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări;

b) pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor;

d) la cererea scrisă a avocatului.

În Secț. 1 a cap. III sunt reglementate drepturile avocaților.  Art. 28 alin. (1) reține faptul că avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență.  Alin. (2) reglementează dreptul avocatului și al clientului său de a renunța la contractul de asistență juridică sau să îl modifice de comun acord, în condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renunțarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocațiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.

Secț. a 2-a stabilește îndatoririle avocaților, art. 39 alin. (1) precizând și faptul că avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții, conform mandatului încredințat, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate față de judecători și de părțile din proces, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.

În cadrul primei secțiuni, art. 48 prevede că profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în limitele competențelor prevăzute în prezenta lege, iar conform alin. (2), alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările și votul constituie secret profesional.

Conform art. 49 alin. (1), baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București, iar alin. (2) stabilește că acesta are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.

Potrivit alin. (3), contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului, în vreme ce patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Art. 50 alin. (1) prevde organele de conducere ale baroului:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) decanul.

Alin. (3) stabilește faptul că în cadrul fiecărui barou este organizată și funcționează Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților, instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor. Organizarea, funcționarea, precum și atribuțiile Curții de Arbitraj Profesional a Avocaților sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.

Secț. a 2-a conține reglementările cu privire la Uniunea Națională a Barourilor din România, art. 59 menționând faptul că  aceasta este formată din toate barourile din România și are sediul în capitala țării, municipiul București.  U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu și buget proprii.

Secț. 1 a cap. V prevede cazurile și condițiile de acordare a asistenței judiciare. Astfel, conform art. 70 alin. (1), în cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistența judiciară în următoarele forme:

a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală;

b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;

c) asistența judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administrației publice locale.

Conform art. 72 alin. (1), avocatul desemnat potrivit art. 71 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate, iar refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condițiile legii.

Pe de altă parte, în reglementarea alin. (3), refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunțarea unilaterală și nejustificată a acestuia la asistența acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenței prin avocat.

Secț. a 2-a, art. 75 alin. (1) prevede că în cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreședinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabilește prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.

Potrivit art. 58 alin. (1), avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum și pentru orice fapte săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției.  De asemenea, în reglementarea alin. (2), avocatul care conduce asistența judiciară de pe lângă fiecare instanță este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condițiile prevederilor alin. (1).

Art. 88 alin. (1) prevede sancțiunile disciplinare care se pot aplica:

a) mustrarea;

b) avertismentul;

c) amendă de la 500 lei la 5.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcție de rata inflației;

d) interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;

e) excluderea din profesie.

Cap. VII conține prevederile cu privire la exercitarea în România a profesiei de către avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European.

Astfel, potrivit art. 90, aceste prevederi se aplică avocaților care și-au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, care își exercită profesia pe teritoriul României:

a) în mod independent sau în asociere;

b) ca avocați salariați în România;

c) prin prestare de servicii.

Conform art. 102 alin. (2), profesia de avocat se poate exercita și în cadrul formelor asociate prevăzute de legea română, astfel:

a) mai mulți avocați din diferite state membre, care profesează sub titlurile profesionale din statele membre de origine;

b) unul sau mai mulți avocați dintre cei prevăzuți la lit. a) și unul sau mai mulți avocați din România.

Potrivit art. 107 alin. (1), la data intrării în vigoare a respectivei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.