Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – modificări (Legea nr. 207/2018)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 88 se modifică și va avea următorul conținut:

„Direcția Națională Anticorupție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 88, se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 2^1-a (art. 88^1-88^9), cu următorul conținut:

„Secțiunea a 2^1-a

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție

Art. 88^1

(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate și alte persoane.

(3) În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

(4) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este condusă de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prezentei legi.

(5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.

Art. 88^2

(1) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.

(2) Este interzisă delegarea sau detașarea de procurori în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

(3) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează cu un număr maxim de 15 procurori.

(4) Numărul de posturi al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție poate fi modificat, în funcție de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea procurorului-șef secție, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 88^3

(1) Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres, precum și integritatea candidatului, evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independența justiției ori respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

(2) Componența comisiei de concurs este următoarea:

a) 3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători și au funcționat la o instanță de grad de cel puțin curte de apel, desemnați de Secția pentru judecători;

b) un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secția pentru procurori.

(3) Condițiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt cele prevăzute la art. 88^5 alin. (3).

(4) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declarațiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante în susținerea candidaturii sale.

(5) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 10 zile înaintea concursului.

(6) Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, după evaluarea candidaturilor și a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.

(7) Revocarea din funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul în care acesta a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).

(8) Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Art. 88^4

(1) Procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, dintre procurorii deja numiți în cadrul secției.

(2) Numirea în funcția de procuror-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Revocarea procurorului-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în cazul în care acesta a fost sancționat disciplinar.

Art. 88^5

(1) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție se încadrează cu procurori numiți de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activității în cadrul secției pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.

(2) Concursul este susținut în fața comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte de drept și procurorul-șef secție.

(3) Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani;

b) să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel;

c) să aibă o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror;

d) să aibă o bună pregătire profesională;

e) să aibă o conduită morală ireproșabilă.

(4) La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea concursului, îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (3).

(5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:

a) un interviu transmis în direct, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susținut în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

b) o evaluare a activității din ultimii 5 ani;

c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidați din ultimii 3 ani de activitate.

(6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice. La interviu participă procurorul-șef secție și un psiholog, care pot pune întrebări candidaților.

(7) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori și 2 judecători din cadrul Inspecției Judiciare, desemnați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-șef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata și complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea.

(8) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 2 judecători din Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, propuși de colegiile de conducere ale acestora, precum și un formator din cadrul Institutului Național al Magistraturii, propus de Consiliul științific al acestuia.

(9) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:

a) 60 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);

b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);

c) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).

(10) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai puțin decât următorul punctaj pentru fiecare probă în parte:

a) minimum 25 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);

b) minimum 15 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);

c) minimum 10 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).

(11) Numirea în funcția de procuror din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante și în ordinea punctelor obținute.

(12) Procedurile de numire, continuare a activității în cadrul secției și revocare din funcțiile de conducere și execuție din cadrul secției vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 88^6

(1) La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activității în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăși în total 9 ani de activitate în cadrul secției.

(2) Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activității în cadrul secției și decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activității desfășurate de acesta în ultimii 3 ani.

(3) La data încetării activității în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorul revine la parchetul de unde provine.

(4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul secției.

Art. 88^7

(1) Procurorii numiți în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție pot fi revocați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-șef al secției, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.

(2) În cazul revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine și își redobândește gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției.

Art. 88^8

(1) Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele:

a) efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile aflate în competența sa;

b) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute la lit. a);

c) constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență;

d) exercitarea altor atribuții prevăzute de lege.

(2) Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.

Art. 88^9

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 90, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcționa secții specializate”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 94, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 – 2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 101 se modifică și va avea următorul conținut:

„Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 103, după alin. (1), se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul conținut:

„(1^1) Institutul Național al Magistraturii poate desfășura acțiuni de cooperare cu instituții de formare profesională a judecătorilor și procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Național al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanților instituțiilor din alte state la acțiunile de cooperare desfășurate în România”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 106, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Directorul Institutului Național al Magistraturii este ordonator terțiar de credite”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 108, alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcție de activitățile desfășurate și de indemnizația brută lunară maximă a unui judecător cu funcție de execuție la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechimea cea mai mare în muncă și în funcție, astfel:

a) în cazul activităților de predare de tip curs sau conferință, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 2,5;

b) în cazul activităților de seminar, precum și al altor activități didactice și/sau conexe procesului de formare inițială și continuă, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 1,5;

c) celelalte activități specifice formării inițiale și continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 113, se introduce un nou articol, art. 113^1, cu următorul conținut:

„(1) Asistenții judiciari sunt supuși unor evaluări privind calitatea activității din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenților judiciari se face la un an de la numirea în funcție.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de președintele tribunalului în cadrul căruia își desfășoară activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător și asistenților judiciari, raportat la atribuțiile exercitate de aceștia potrivit legii.

(3) Asistenții judiciari nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la ministrul justiției, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluționarea contestației, ministrul justiției poate solicita conducătorului tribunalului orice informații pe care le consideră necesare și va proceda la audierea asistentului judiciar.

(4) Asistentul judiciar care primește în urma evaluării calificativul «nesatisfăcător» este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către ministrul justiției.

(5) Asistenții judiciari pot fi eliberați din funcție și ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 120, după alin. (5), se introduc două noi alineate, alin. (6)-(7), cu următorul conținut:

„(6) Specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(7) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 120^1, se introduc trei noi articole, art. 120^2-120^4, cu următorul conținut:

„Art. 120^2

(1) În vederea efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal și vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcționează, prin detașare, ofițeri și agenți de poliție judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.

(2) Ofițerii și agenții de poliție judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele prevăzute la alin. (1), în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor art. 324 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) pot efectua acte de cercetare penală și în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă tribunale.

(4) Ofițerii și agenții de poliție judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori, sub directa conducere, supravegherea și controlul nemijlocit al acestora.

(5) Dispozițiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară, actele întocmite de aceștia din dispoziția scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.

Art. 120^3

(1) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la art. 120^2 sunt detașați în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.

(2) Numirea în funcții a ofițerilor și agenților de poliție judiciară se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la parchetele prevăzute la art. 120^2 alin. (1).

(3) Încetarea detașării ofițerilor și agenților de poliție judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(4) Pe durata detașării, ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.

(5) Ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în condițiile prezentului articol au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta lege, și beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 și art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Salariul de bază și sporurile ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați sunt cele prevăzute pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, reduse cu 20%.

(7) Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public și se acordă de către parchetul unde este detașat.

Art. 120^4

(1) Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție evaluează anual activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați, în condițiile legii.

(4) Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară.

(5) Funcția de ofițer și agent de poliție judiciară prevăzută la art. 120^2 alin. (1) este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(6) Numărul ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul parchetelor prevăzute la art. 120^2 alin. (1), precum și repartizarea acestora se stabilește, în funcție de necesități, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 121, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a ministrului afacerilor interne, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 129 se modifică și va avea următorul conținut:

„Prin derogare de la prevederile legislației în domeniul finanțelor publice, președinții instanței și conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 132, alin. (6) se modifică și va avea următorul conținut:

„(6) Proiectele de buget anual ale instanțelor militare se elaborează de Curtea Militară de Apel, iar cele ale parchetelor militare de secția sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după consultarea instanțelor militare, respectiv a parchetelor militare, și se transmit ordonatorului principal de credite”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 133, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președinții curților de apel, împreună cu ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism analizează anual volumul de activitate al instanțelor și parchetelor și, în funcție de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători sau al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 134, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, numărul maxim de posturi se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 134^1, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanță sau, după caz, parchet, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 135 se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

(2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă cu avizul conform al secțiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 139, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 140, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul ministrului justiției”.