Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – modificări (Legea nr. 207/2018)

De Redacția ProLege

24 iul. 2018

9.555 views

Actul modificat

Actul modificator

Sumar

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

(rep. M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005; cu modif. ult.)

Legea nr. 207/2018

(M. Of. nr. 636 din 20 iulie 2018)

– modifică: art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1), art. 9, art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (2^1), art. 28 alin. (1) și alin. (3), art. 29 alin. (1) lit. b)-c), art. 29 alin. (2)-(3), art. 30^1 alin. (2), art. 31 alin. (1) lit. b), art. 31 alin. (3), art. 32, art. 35 alin. (2), art. 36 alin. (3), art. 38 alin. (2), art. 41 alin. (1), art. 45 alin. (1), art. 49 alin. (2^1), art. 50 alin. (4), art. 51 lit. e), art. 54 alin. (1)-(1^1), art. 54 alin. (2), art. 62 alin. (3), art. 63 lit. k), art. 64 alin. (2)-(3) și alin. (5), art. 67 alin. (2), art. 69 alin. (1) și alin. (3), art. 79, art. 79^1 alin. (2)-(3) și alin. (9)-(11), art. 86 alin. (1), art. 87 alin. (1)-(3), alin. (6), alin. (8)-(9^1), art. 88, art. 90 alin. (2), art. 94 alin. (1), art. 101, art. 106 alin. (2), art. 108 alin. (3), art. 121 alin. (2), art. 129, art. 132 alin. (6), art. 133 alin. (2), art. 134 alin. (2), art. 134^1 alin. (2), art. 135, art. 139 alin. (2), art. 140 alin. (2);

– introduce: art. 7 alin. (3), art. 16 alin. (3), art. 21 alin. (2)-(3), art. 24 alin. (2), art. 31 alin. (1) lit. h), art. 49 alin. (2^2), art. 53 alin. (3), art. 63 lit. l), art. 66^1 alin. (3^1), art. 79^4, Secțiunea a 2^1-a (art. 88^1-88^9), art. 103 alin. (1^1), art. 113^1, art. 120 alin. (6)-(7), art. 120^2-120^4;

– abrogă: art. 54 alin. (1^2), art. 58 alin. (2)-(3).

În M. Of. nr. 636 din 20 iulie 2018, s-a publicat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (rep. M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005; cu modif. ult.).

O modificare importantă adusă Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară vizează înființarea și funcționarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, aceasta având competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Această secție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate și alte persoane, iar în cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu sunt aplicabile. Conducerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se va realiza de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile acestei legi, iar Procurorul general al PÎCCJ va soluționa conflictele de competență apărute între Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin Legea nr. 207/2018.

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 1, alin. (1) prevedea:

„(1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 1, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”.

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 2, alin. (1) prevedea:

„(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 2, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți”.

Art. 7 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (introdus prin Legea nr. 207/2018)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 7, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul conținut:

„(3) Configurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților”.

Art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 9 prevedea:

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează ca instanță de judecată pentru soluționarea contestațiilor formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 9 se modifică și va avea următorul conținut:

„Hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun”.

Art. 16 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (introdus prin Legea nr. 207/2018)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 16, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul conținut:

„(3) Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori”.

Art. 17 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 17, alin. (2) prevedea:

„(2) Completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din planificarea de permanență”.

Art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 19, alin. (2^1) prevedea:

„(2^1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și 4 complete de 5 judecători”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 19, alin. (2^1) se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 21 alin. (2)-(3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (introdus prin Legea nr. 207/2018)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 21, după alin. (1) se introduc două noi alineate, alin. (2)-(3), cu următorul conținut:

„(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță, este supusă căii de atac a recursului.

(3) Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale”.

Art. 24 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (introdus prin Legea nr. 207/2018)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 24, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul conținut:

„(2) Completurile de 5 judecători soluționează și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători”.

Art. 28 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 28, alin. (1) și alin. (3) prevedeau:

„(1) Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercita de președinte, vicepreședinte și colegiul de conducere.

(…)

(3) Președintele, vicepreședintele și 9 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secții, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 28, alin. (1) și alin. (3) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și colegiul de conducere.

(…)

(3) Președintele, vicepreședinții și câte 2 judecători de la fiecare secție, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții”.

Art. 29 alin. (1) lit. b)-c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 29, alin. (1) lit. b)-c) prevedeau:

„(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:

(…)

b) propune Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți;”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 29, alin. (1) lit. b)-c) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:

(…)

b) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți;”.

Art. 29 alin. (2)-(3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 29, alin. (2)-(3) prevedeau:

„(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de către președinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte.

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 29, alin. (2)-(3) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de către președinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreședinte.

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unuia dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi”.

Art. 30^1 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 30^1, alin. (2) prevedea:

„(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 30^1, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public, prin afișare pe site-ul oficial al Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 31 alin. (1), lit. b) prevedea:

„(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

(…)

b) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător;”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 31 alin. (1), lit. b) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

(…)

Art. 31 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (introdus prin Legea nr. 207/2018)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 31 alin. (1), după lit. g) se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul conținut:

„(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curțile de apel și Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curții Constituționale, completul de judecată este format din 3 judecători;”.

Art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 31 alin. (3) prevedea:

„(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secții, desemnați de către președintele sau vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin tragere la sorți”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 31 alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secții, numiți, prin tragere la sorți, de către președintele sau unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 32 prevedea:

„(1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.

(3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializați, în funcție de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea președintelui Secției penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele sau vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de președintele Secției penale sau de decanul de vârstă, după caz.

(6) Cauzele care intră în competența completelor prevăzute la alin. (1) și (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 32 se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.

(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializați, în funcție de natura cauzelor.

(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei 2 vicepreședinți sau de președinții de secție atunci când aceștia fac parte din complet, desemnați potrivit alin. (4).

(6) În cazul în care niciunul dintre aceștia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.

(7) Cauzele care intră în competența completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat”.

Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (modificat prin Legea nr. 207/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 35, alin. (2) prevedea:

„(2) În cadrul curților de apel funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime și fluviale”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 35, alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) În cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale”.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – modificări (Legea nr. 207/2018) was last modified: iulie 24th, 2018 by Redacția ProLege