Exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România (Legea nr. 256/2015)

16 nov. 2015
Vizualizari: 1993

Despre

  • M. Of. nr. 825 din 5 noiembrie 2015
  • Legea nr. 256/2015
  • Exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România
Actul normativSumar
Legea nr. 256/2015
(M. Of. nr. 825 din 5 noiembrie 2015)
Cap. I: („Dispoziții generale”)
Cap. II („Exercitarea profesiei de dietetician cu drept de liberă practică”)
Cap. III („Forme de exercitare a profesiei de dietetician cu drept de liberă practică”)
Cap. IV („Înființarea, organizarea și funcționarea CDR”)
Cap. V („Drepturile și accesul pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică la serviciile medicale oferite de dieteticieni”)
Cap. VI („Dispoziții tranzitorii și finale”)


 

În M. Of. nr. 825 din 5 noiembrie 2015, s-a publicat Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România.

Vă prezentăm, în continuare, conținutul Legii nr. 256/2015:

Cap. I: („Dispoziții generale”)

Art. 1 stabilește obiectul de reglementare al legii, și anume activitățile și practicile legate de exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România, denumit în continuare CDR.

Art. 2 prevede următoarele:

„(1) Profesia de dietetician este o profesie liberală, în domeniul sănătății umane, furnizoare de servicii conexe actului medical.

(2) Profesia de dietetician are ca principal scop asigurarea unei nutriții echilibrate a individului și colectivităților umane, în vederea asigurării unei stări bune de sănătate, prin prevenirea stărilor patologice influențate nutrițional și prin promovarea, menținerea și recuperarea sănătății prin mijloace dietetice.

(3) În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, dieteticianul trebuie să acționeze cu profesionalism, dovedind disponibilitate, competență, corectitudine, devotament, loialitate, confidențialitate și respect față de ființa umană”.

Art. 3 are următorul conținut:

„(1) În exercitarea profesiei, dieteticianul aplică știința nutriției și dieteticii în alimentația și educația pe teme de alimentație a pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, cât și a persoanelor ca subiect individual, atât a celor sănătoase, cât și a celor bolnave.

(2) Dieteticianul contribuie la definirea, evaluarea și controlul calității produselor și dietelor alimentare oferite pacienților/ beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, ținând cont de principiile și obiectivele naționale de prevenție și sănătate publică relevante în sfera nutriției și alimentației publice. De asemenea, dieteticianul participă la toate programele de sănătate publică ce implică o componentă alimentară.

(3) Deciziile profesionale ale dieteticianului vor fi luate în limitele competenței sale profesionale, având în vedere interesul și drepturile pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, respectarea voinței acestora, grija față de sănătatea lor și față de sănătatea publică, principiile general-acceptate de nutriție și dietetică, nediscriminarea între pacienți/beneficiari de servicii de nutriție și dietetică, respectarea demnității umane și a celorlalte principii și reguli de etică și deontologie în nutriție și dietetică.

(4) Profesia de dietetician se exercită pe bază de libertate profesională în probleme specifice de nutriție și dietetică a pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, fără îngrădiri administrative privind prescrierea de măsuri dietetice și de nutriție. Principiul independenței profesionale conferă dieteticianului dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea răspunderii pentru calitatea acestuia, în limitele respectării de către pacienți/beneficiari de servicii de nutriție și dietetică a indicațiilor dietetice primite”.

 

Cap. II („Exercitarea profesiei de dietetician cu drept de liberă practică”)

Conform art. 4, profesia de dietetician se poate exercita în România de către:

a) cetățeni ai statului român;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

b) cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene;

c) soțul unui cetățean român, descendenții și ascendenții în linie directă, indiferent de cetățenia acestora, aflați în întreținerea unui cetățean român;

d) membrii de familie ai unui cetățean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), astfel cum sunt definiți la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) cetățenii statelor terțe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România;

f) beneficiarii unui statut de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele prevăzute la lit. b).

Art. 5 prevede următoarele:

„(1) Profesia de dietetician se exercită pe teritoriul României numai de către persoanele care au obținut statutul de dietetician autorizat. Pentru obținerea acestui statut persoanele fizice trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții;

a) să aibă capacitate juridică civilă deplină de exercițiu;

b) să posede un titlu oficial de calificare în nutriție și dietetică;

c) să fie apte din punct de vedere medical pentru practicarea profesiei;

d) să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 18;

e) să aibă calitatea de membru al CDR;

f) să se încadreze în una dintre categoriile prevăzute la art. 4.

(2) În sensul prezentei legi, prin titlu oficial de calificare în nutriție și dietetică, se înțelege:

a) diploma de licență în specializarea nutriție și dietetică, eliberată de o instituție de învățământ superior, acreditată în România, pe domeniul sănătate, cu o durată de minimum 3 ani (180 de credite);

b) adeverință de absolvire a studiilor, eliberată la cererea absolventului, ca urmare a promovării examenului de licență, valabilă până la eliberarea diplomei de licență, conform prevederilor lit. a), dar nu mai mult de 12 luni de la data emiterii;

c) diplomă sau adeverință de tipul celei menționate la lit. a) și b), obținută în străinătate și recunoscută sau echivalată în România, după caz.

(3) Pentru a profesa ca dietetician pe teritoriul României, persoanele prevăzute la art. 4 sunt obligate să dețină o autorizație de liberă practică, eliberată de CDR.

(4) În vederea eliberării autorizației de liberă practică trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) să dețină titlu oficial de calificare în nutriție și dietetică potrivit alin. (2);

b) să facă dovada efectuării unui an de practică în domeniul nutriției și dieteticii în conformitate cu dispozițiile cuprinse în normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau să dețină o diplomă de masterat în domeniul nutriției și dieteticii (120 de credite);

c) să promoveze examenul național de dietetician autorizat, organizat de către instituțiile de învățământ superior care au un program de licență acreditat în specializarea nutriție și dietetică, elaborat în colaborare cu CDR”.

Art. 6 stabilește faptul că pentru exercitarea profesiei de dietetician autorizația de liberă practică se eliberează și se reînnoiește obligatoriu de către CDR, la un interval de 5 ani.

Art. 7 are următorul conținut:

„(1) Persoanele prevăzute la art. 4 lit. b), c), e) și f) trebuie să susțină examenul prevăzut la art. 5 alin. (4) lit. c).

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior care au emis diplome de licență în specializarea nutriție și dietetică vor organiza primul examen național de dietetician autorizat, pentru posesorii de diplomă/adeverință de licență în specializarea nutriție și dietetică care îndeplinesc condițiile menționate la art. 5 alin. (4) lit. a) și b).

(3) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare”.

Art. 8 prevede următoarele:

„(1) Toți asistenții medicali dieteticieni care optează pentru exercitarea profesiei de dietetician sunt obligați ca, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să efectueze un stagiu de pregătire specifică, pentru o durată determinată, recunoscută de Ministerul Educației și Cercetării Științifice și de Ministerul Sănătății, conform standardelor ocupaționale europene aprobate prin reglementările legale în vigoare, menit să aducă nivelul de pregătire a asistenților medicali dieteticieni la nivelul minim de licență în dietetică.

(2) Prin excepție de la prevederile art. 5 alin. (1), atribuțiile dieteticianului pot fi exercitate de către asistentul medical cu competență în dietetică, pentru o perioadă de până la 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) După expirarea termenului de 5 ani asistenții medicali dieteticieni care nu au obținut o diplomă de licență în specializarea nutriție și dietetică nu vor putea să mai profeseze în acest domeniu și vor putea profesa ca asistenți medicali, aceasta fiind profesia lor de bază”.

Potrivit art. 9, supravegherea și controlul exercitării profesiei de dietetician se realizează de CDR.

 

Cap. III („Forme de exercitare a profesiei de dietetician cu drept de liberă practică”)

Art. 10 reglementează principalele domenii de practică în care activează dieteticianul. Acestea sunt:

a) dietetician administrativ: activează în managementul serviciilor și produselor alimentare cu responsabilitatea de a furniza informații privind produsele nutriționale adecvate, hrana de calitate pentru indivizi și grupuri în stare de sănătate și de boală, în cadrul unor instituții sau comunități;

b) dietetician clinic: activează la nivelul îngrijirilor medicale primare, secundare și terțiare, cu responsabilitatea de a planifica, a educa, a supraveghea și a evalua un plan de alimentație, conceput clinic, pentru a asigura pacienților/ beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică o stare de sănătate nutrițională optimă; dieteticienii clinici pot lucra autonom în cabinete individuale, în instituții medicale, cabinete medicale, spitale, unități staționare și cămine de bătrâni;

c) dietetician pentru sănătatea publică sau comunitar: activează cu rol direct în promovarea sănătății și formularea politicilor de promovare a alegerilor produselor alimentare la nivel de individ/grupuri, care să ducă la îmbunătățirea și menținerea sănătății nutriționale concomitent cu minimalizarea riscurilor care decurg din bolile cu determinare nutrițională;

d) cadrele didactice și cercetătorii care au parcurs ciclul Bologna au posibilitatea de a continua programul de licență cu un program de master și apoi cu unul de doctorat;

e) alte domenii de practică în domeniul dieteticii pot fi stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului educației și cercetării științifice și ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Art. 11 prevede următoarele:

„(1) Exercitarea profesiei de dietetician se realizează în instituții publice, private sau în forme autonome de exercitare a profesiei.

(2) Formele autonome de exercitare a profesiei sunt:

a) cabinet individual de dietetică;

b) societate civilă profesională de dietetică.

(3) Formele autonome de exercitare a profesiei de dietetician pot angaja personal salariat, pot încheia contracte de colaborare cu alți dieteticieni, contracte de conlucrare cu alte forme autonome de exercitare a profesiei, contracte cu furnizorii de bunuri și servicii necesare activității lor, contracte specifice cu unități medicale, educaționale, sociale, sportive, de alimentație publică, de îngrijire corporală, de industrie alimentară și farmaceutică, cu mijloace de comunicare în masă, forme specifice de exercitare a profesiei de medic și a diverselor alte profesii paramedicale și alte acte juridice civile, în condițiile Codului civil și legilor speciale aplicabile”.

 

Cap. IV („Înființarea, organizarea și funcționarea CDR”)

Art. 12 are următorul conținut:

„(1) CDR se înființează și funcționează ca organizație profesională, neguvernamentală, apolitică, atât la nivel național, cât și la nivel teritorial, având ca obiect de activitate controlul, supravegherea și modul de exercitare a profesiei de dietetician.

(2) Formele de organizare a CDR la nivel național și la nivel teritorial sunt stabilite prin Statutul CDR.

(3) Statutul și Regulamentul intern de organizare și funcționare al CDR se elaborează, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de către reprezentanții asociațiilor profesionale ale dieteticienilor și ai instituțiilor de învățământ superior care au un program de licență acreditat în specialitatea nutriție și dietetică și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Statutul CDR prevede modul de organizare al primelor alegeri, structura organizatorică la nivel național și teritorial, precum și numărul și durata mandatelor organelor de conducere ale CDR”.

Art. 13 stabilește la primul alineat atribuțiile CDR sunt următoarele:

a) asigură respectarea cadrului legal și organizatoric pentru exercitarea profesiei de dietetician în condițiile respectivei legi, inclusiv prin funcția de control profesional, de autoritate disciplinară și jurisdicție profesională;

b) instituie standarde de calitate a serviciilor profesionale în domeniul dieteticii și norme deontologice în exercitarea profesiei de dietetician;

c) instituie un cadru de promovare și dezvoltare a competenței profesionale;

d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, în organismele profesionale internaționale, precum și în litigiile cu terții;

e) ține evidența dieteticienilor autorizați și, după caz, acordă, certifică, suspendă și retrage dreptul de exercitare a profesiei de dietetician pe teritoriul României;

f) mediază și arbitrează divergențele dintre dieteticienii autorizați, dintre aceștia și formele autonome de exercitare a profesiei, ori dintre formele de exercitare a profesiei.

Potrivit alineatului următor, alte atribuții sunt prevăzute prin normele metodologice de aplicare a respectivei legi.

 

Cap. V („Drepturile și accesul pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică la serviciile medicale oferite de dieteticieni”)

Art. 14 prevede la primul alineat faptul că toate persoanele au acces liber la consilierea și terapia dietetică, reglementate conform respectivei legi.

Potrivit art. 15, persoanele care se adresează unui dietetician beneficiază de confidențialitatea datelor privind starea lor de sănătate.

Art. 16 prevede faptul că practicile și procedurile de nutriție și dietetică de care beneficiază populația asigurată sunt stabilite prin negociere cu Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fiind decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Cap. VI („Dispoziții tranzitorii și finale”)

Potrivit art. 17, pentru a exercita profesia de dietetician cu liberă practică, acesta trebuie să devină membru al CDR prin obținerea autorizației de liberă practică, conform art. 5 alin. (4), în cel mult 5 ani de la absolvirea studiilor de licență.

Art. 18 prevede faptul că este nedemnă și nu poate exercita profesia de dietetician:

a) persoana care a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură a aduce atingere profesiei de dietetician;

b) persoana care, în exercitarea profesiei de dietetician, a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. 19 are următorul conținut:

„(1) Dieteticianul cu drept de liberă practică răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a normelor metodologice de aplicare a acesteia și a Statutului CDR.

(2) Constatarea, cercetarea și sancțiunile abaterilor disciplinare sunt prevăzute în Statutul CDR.

(3) Analizarea și soluționarea cazurilor de malpraxis se fac de către CDR, care poate colabora cu Colegiul Medicilor din România sau, după caz, cu Colegiul Farmaciștilor din România.

(4) Răspunderea disciplinară a dieteticienilor cu drept de liberă practică nu exclude răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială, conform prevederilor legale”.

Art. 20 stabilește la primul alineat faptul că în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătății, cu consultarea instituțiilor de învățământ superior care au un program de licență acreditat în specializarea de nutriție și dietetică, emite normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit alineatului următor, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, profesia de dietetician licențiat, precum și ocupațiile prevăzute la art. 10 se introduc în Clasificarea ocupațiilor din România, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România (Legea nr. 256/2015) was last modified: noiembrie 16th, 2015 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.