Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local – modificări (Legea nr. 233/2018)

16 aug. 2018
Vizualizari: 8068

 

Actul modificatActul modificatorSumar

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local

(M. Of. nr. 853 din 20 decembrie 2010; cu modif. ult.)

Legea nr. 233/2018

(M. Of. nr. 706 din 14 august 2018)

 

– modifică: art. 1, art. 2 alin. (1) lit. h)-i), art. 2 alin. (3) lit. c) și lit. d^3), art. 2 alin. (3) lit. e), art. 8 alin. (2)-(2^1), art. 9 alin. (5), art. 11 alin. (7), art. 12 alin. (4), art. 19 alin. (11), art. 22, art. 24 alin. (2)-(4), art. 25 alin. (2), art. 26, art. 28 alin. (1), art. 33, sintagma „în municipiul București”;

– introduce: art. 2 alin. (1) lit. k)-q), art. 2 alin. (3) lit. d^5)-d^8), art. 5 alin. (4)-(5), art. 9 alin. (3^1)-(3^6), art. 9 alin. (5^1), art. 9 alin. (8), art. 11 alin. (6^1)-(6^7), art. 14 alin. (2)-(3), art. 28 alin. (5), art. 32 alin. (2)-(4);

– introduce: art. 12 alin. (2).

 

În M. Of. nr. 706 din 14 august 2018, s-a publicat Legea nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (M. Of. nr. 853 din 20 decembrie 2010; cu modif. ult.)

Astfel, Legea nr. 233/2018 aduce modificări, dar și completări Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Una dintre modificările importante aduse Legii nr. 255/2010 vizează introducerea unor noi categorii de lucrări de utilitatea publică, dintre care amintim: lucrările de interes public local de conservare a spațiilor verzi existente, definite conform prevederilor Legii nr. 24/2007 și/sau de amenajare de noi spații verzi, în orașe și municipii; lucrările de interes public local de regenerare urbană a terenurilor neconstruite și a imobilelor care au avut destinație industrială din intravilanul orașelor și municipiilor și care în prezent nu sunt funcționale; lucrările de interes public local de conservare și protejare a clădirilor de patrimoniu degradate ori lucrările de interes public național, regional, interjudețean, județean și local de construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate în municipiul București, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora. De asemenea, potrivit noii reglementări introduse, decizia de expropriere se emite și își produce efectele în condițiile legii, în situația în care proprietarii imobilelor sau moștenitorii legali ai acestora au bunurile imobile supuse unor măsuri asiguratorii de către organele de urmărire penală/executare silită sau sunt ipotecate ca efect al unor contracte de împrumut.

 

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse respectivului act normativ.

 

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local

 

Art.  1 din Legea nr. 255/2010  (modificat prin Legea nr. 233/2018)

 

Vechea reglementare 

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Potrivit vechii reglementări, art. 1 prevedea:

„Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a drumurilor de interes național, județean și local, lucrărilor de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrărilor necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval, lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și altor construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă – biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină -, a patinoarelor și echiparea cu instalații și echipamente corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului «Schi în România», aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările ulterioare, lucrărilor de interes național pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie electrică, transportului și distribuției de gaze naturale, de extracție a gazelor naturale, lucrărilor de dezvoltare, modernizare și reabilitare a Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului și gazelor naturale și lucrărilor miniere de interes național pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare, lucrărilor pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru împădurirea terenurilor degradate, precum și, în situația în care nu există o altă soluție tehnică, lucrărilor de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare, lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului București, delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, lucrări de interes public local de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative, sociale și culturale, în zona centrală a municipiului București, delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora”.

 

Noua reglementare

În noua reglementare, art. 1 se modifică și va avea următorul conținut:

Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a drumurilor de interes național, județean și local, lucrărilor de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrărilor necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval, lucrărilor de construcție, modernizare și extindere a obiectivelor cu caracter militar, lucrărilor de construire – construcții și infrastructură – reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru construcții administrative necesare funcționării administrației publice centrale, lucrărilor de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru proiecte de regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale, lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și altor construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă – biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină -, a patinoarelor și echiparea cu instalații și echipamente corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului «Schi în România», aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările ulterioare, lucrărilor de interes național pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie electrică, transportului și distribuției de gaze naturale, de extracție a gazelor naturale, lucrărilor de dezvoltare, modernizare și reabilitare a Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului și gazelor naturale și lucrărilor miniere de interes național pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare, lucrărilor pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru împădurirea terenurilor degradate, precum și lucrărilor de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, aducțiuni, inclusiv a stațiilor de captare și tratare, a infrastructurii de apă uzată și lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare, lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, lucrări de interes public național, regional, interjudețean, județean și local de construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate în municipiul București, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, lucrări de interes public local de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative, sociale și culturale, în municipiul București, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, lucrări de conservare sau de amenajare a spațiilor verzi, lucrări de regenerare urbană, lucrări de protecție și de restaurare a clădirilor de patrimoniu”.

 

Art.  2 alin. (1) lit. h)-i) din Legea nr. 255/2010  (modificat prin Legea nr. 233/2018)

 

Vechea reglementare 

Potrivit vechii reglementări, la art. 2 alin. (1), lit. h)-i) prevedeau:

„(1) În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:

(…)

h) lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare.

i) lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului București, delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora;”.

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 2 alin. (1), lit. h)-i) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:

(…)

h) lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, aducțiunilor, inclusiv a stațiilor de captare și tratare, a infrastructurii de apă uzată și lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare;

i) lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar;”.

 

Art.  2 alin. (1) lit. k)-q) din Legea nr. 255/2010  (introdus prin Legea nr. 233/2018)

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 2 alin. (1), după lit. j) se introduc șapte noi litere, lit. k)-q), cu următorul conținut:

„(1) În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:

(…)

k) lucrări de interes public local de conservare a spațiilor verzi existente, definite conform prevederilor Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și/sau de amenajare de noi spații verzi, în orașe și municipii;

l) lucrări de interes public local de regenerare urbană a terenurilor neconstruite și a imobilelor care au avut destinație industrială din intravilanul orașelor și municipiilor și care în prezent nu sunt funcționale; m) lucrări de interes public local de conservare și protejare a clădirilor de patrimoniu degradate;

n) lucrări de construcție, modernizare și extindere a obiectivelor cu caracter militar;

o) lucrări de construire – construcții și infrastructură – reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru construcții administrative necesare funcționării administrației publice centrale;

p) lucrări de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru proiecte de regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale;

q) lucrări de interes public național, regional, interjudețean, județean și local de construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate în municipiul București, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora”.

 

Art.  2 alin. (3) lit. c) și d^3) din Legea nr. 255/2010  (modificat prin Legea nr. 233/2018)

 

Vechea reglementare 

Potrivit vechii reglementări, la art. 2 alin. (3), lit. c)-d^3) prevedeau:

„(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

(…)

c) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru toate lucrările de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, pentru lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii artificiale și gheții, de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă – biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină – a patinoarelor și echiparea cu instalațiile și echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului «Schi în România», aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările ulterioare;

(…)

d^3) Ministerul Justiției, pentru lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului București, delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora;”.

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 2 alin. (3), lit. c)-d^3) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

(…)

c) Ministerul Turismului, pentru toate lucrările de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, pentru lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii artificiale și gheții, de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină – a patinoarelor și echiparea cu instalațiile și echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului «Schi în România», aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările ulterioare;

(…)

d^3) Ministerul Justiției, pentru lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar;”.

 

Art.  2 alin. (3) lit. d^5)-d^8) din Legea nr. 255/2010  (introdus prin Legea nr. 233/2018)

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 2 alin. (3), după lit. d^4) se introduc patru noi litere, lit. d^5)-d^8), cu următorul cuprins:

„(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

(…)

d^5) Ministerul Sănătății, pentru lucrări de interes public național de construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate;

d^6) structurile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pentru lucrările de interes național privind construcția, modernizarea și extinderea obiectivelor cu caracter militar;

d^7) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională aferente proiectelor integrate de regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora;

d^8) Ministerul Apărării Naționale, pentru lucrări de construcție, modernizare și extindere a obiectivelor cu caracter militar;”.

 

Art.  2 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 255/2010  (modificat prin Legea nr. 233/2018)

 

Vechea reglementare 

Potrivit vechii reglementări, la art. 2 alin. (3), lit. e) prevedea:

„(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

(…)

e) unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritățile administrației publice locale sau de aeroporturile de interes local pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii, precum și de autoritățile administrației publice locale pentru lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și pentru lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare”.

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 2 alin. (3), lit. e) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

(…)

e) unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritățile administrației publice locale sau de aeroporturile de interes local pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii, precum și de autoritățile administrației publice locale pentru lucrările de interes public de construcție, reabilitare și de modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată, pentru lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare, pentru lucrările de conservare a spațiilor verzi existente și de amenajare de noi spații verzi, pentru lucrările de regenerare urbană și pentru lucrările de conservare și protejare a clădirilor de patrimoniu”.

 

Art.  5 alin. (4)-(5) din Legea nr. 255/2010  (introdus prin Legea nr. 233/2018)

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 5 alin. (3), după alin. (3) se introduc două noi alineate, alin. (4)-(5), cu următorul conținut:

„(4) Pentru realizarea lucrărilor de utilitate publică prevăzute la art. 2 alin. (1), în termen de 6 luni de la data publicării actului normativ de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, în scopul eliberării coridorului de expropriere de orice sarcini:

a) unitățile administrativ-teritoriale sunt obligate să procedeze la întocmirea documentațiilor topo-cadastrale – a planurilor parcelare – aferente imobilelor care fac parte din coridorul de expropriere și la predarea acestora către expropriator, sub sancțiunea prevederilor art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b) terenurile care fac parte din fondul forestier/circuitul agricol, situate pe coridorul de expropriere, sunt considerate scoase din circuitul forestier/agricol, prin efectul prezentei legi.

(5) Pentru realizarea lucrărilor de utilitate publică prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), d) și h), în baza proiectului tehnic pentru relocare utilități avizat de expropriator, în termen de 6 luni de la data punerii la dispoziție a terenurilor necesare, deținătorii de utilități care au rețele amplasate în zona unde se vor desfășura lucrările de execuție procedează la eliberarea amplasamentului prin devierea/protejarea rețelelor pe care le dețin. Contravaloarea execuției lucrărilor aferente eliberării amplasamentelor va fi suportată de către expropriator”.

 

Art.  8 alin. (2)-(2^1) din Legea nr. 255/2010  (modificat prin Legea nr. 233/2018)

 

Vechea reglementare 

Potrivit vechii reglementări, la art. 8, alin. (2)-(2^1) prevedeau:

„(2) În termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării prevăzute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri.

(…)

(2^1) În cazul exproprierii pentru realizarea obiectivelor de ecologizare și de reabilitare a zonei litorale a Mării Negre, proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului în termen de 20 de zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii unei juste despăgubiri”.

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 8 alin. (2)-(2^1) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(2) În termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării prevăzute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri.

(2^1) În cazul exproprierii pentru realizarea obiectivelor de ecologizare și de reabilitare a zonei litorale a Mării Negre, proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului în termen de 20 de zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alin. (1), în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri”.

 

Art.  9 alin. (3^1)-(3^6) din Legea nr. 255/2010  (introdus prin Legea nr. 233/2018)

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 9, după alin. (3) se introduc șase noi alineate, alin. (3^1)-(3^6), cu următorul conținut:

„(3^1) Decizia de expropriere se emite și își produce efectele în condițiile prezentei legi, în situația în care proprietarii imobilelor sau moștenitorii legali ai acestora au bunurile imobile supuse unor măsuri asiguratorii de către organele de urmărire penală/executare silită sau sunt ipotecate ca efect al unor contracte de împrumut.

(3^2) În situația prevăzută la alin. (3^1), cu 30 de zile înainte de data emiterii deciziei de expropriere, expropriatorul notifică organelor de urmărire penală/de executare silită și/sau creditorului, așa cum aceștia sunt înscriși în evidențele de carte funciară, faptul că bunul imobil supus măsurilor asiguratorii/procedurilor de executare silită sau ipotecii, după caz, face obiectul procedurii de expropriere, solicitându-le să instituie măsurile asiguratorii sau poprirea asupra sumelor care vor rezulta din procedura de expropriere, comunicându-le datele de identificare a bunului imobil, datele de identificare a proprietarilor, valoarea imobilului, precum și orice alte informații pe care expropriatorul le consideră necesare.

(3^3) În termen de 15 zile de la emiterea notificării prevăzute la alin. (3^2), organul de urmărire penală/de executare silită și/sau creditorul comunică expropriatorului dacă intenționează să dispună măsurile asiguratorii sau poprirea asupra sumelor care urmează a fi consemnate în contul proprietarului imobilului, ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

(3^4) În situația în care organul de urmărire penală/de executare silită și/sau creditorul, după caz, nu răspunde în termenul prevăzut la alin. (3^3) solicitat de expropriator sau reprezentantul acestuia, procedura de expropriere va continua conform prezentei legi, iar sumele rezultate din exproprierea bunului imobil urmează a fi consemnate pe seama proprietarului, fără a lua în considerare măsurile asiguratorii instituite de către organul de urmărire penală/de executare silită sau ipoteca instituită de creditor asupra bunului imobil expropriat.

(3^5) În situația prevăzută la alin. (3^4) măsurile asiguratorii asupra bunului imobil, respectiv ipoteca încetează de drept odată cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român, județelor, orașelor sau comunelor, după caz.

(3^6) În situația în care organul de urmărire penală/de executare silită și/sau creditorul comunică faptul că intenționează să dispună instituirea măsurilor asiguratorii/poprirea asupra sumelor rezultate din exproprierea bunului imobil, expropriatorul va consemna sumele în contul proprietarului imobilului, concomitent cu instituirea respectivelor măsuri, cu înștiințarea organului de urmările penală/de executare silită, respectiv a creditorului”.

 

Art.  9 alin. (5) din Legea nr. 255/2010  (modificat prin Legea nr. 233/2018)

 

Vechea reglementare 

Potrivit vechii reglementări, la art. 9, alin. (5) prevedea:

„(5) După efectuarea transferului dreptului de proprietate, expropriatorul solicită intabularea dreptului de proprietate asupra culoarului de expropriere în baza unei documentații întocmite pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. Ulterior operațiunii de intabulare, expropriatorul are obligația de a începe lucrările într-un termen considerat rezonabil, în funcție de complexitatea acestora”.

 

Noua reglementare

În noua reglementare, la art. 9 alin. (5) se modifică și va avea următorul conținut:

„(5) După efectuarea transferului dreptului de proprietate, expropriatorul solicită intabularea dreptului de proprietate asupra coridorului de expropriere în baza unei documentații întocmite pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. Ulterior operațiunii de intabulare, expropriatorul are obligația de a începe lucrările într-un termen considerat rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, dar nu mai târziu de 24 de luni”.

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local – modificări (Legea nr. 233/2018) was last modified: august 16th, 2018 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.