Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor. Prezentare generală

În M. Of. nr. 651 din 26 iulie 2018 a fost publicată Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

Scopul Legii nr. 190/2018 este de a reglementa măsurile necesare punerii în aplicare la nivel național, în principal, a prevederilor art. 6 alin. (2), art. 9 alin. (4), art. 37-39, 42, 43, art. 83 alin. (7), art. 85 și ale art. 87-89 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul general privind protecția datelor.

Structura Legii nr. 190/2018

– Cap. I („Dispoziții generale”);
– Cap. II („Reguli speciale privind prelucrarea unor categorii de date cu caracter personal”);
– Cap. III („Derogări”);
– Cap. IV („Responsabilul cu protecția datelor”);
– Cap. V („Organisme de certificare”);
– Cap. VI („Măsuri corective și sancțiuni”).

În continuare, vă vom prezenta unele cele mai importante dispoziții identificate în  cuprinsul fiecăruia dintre cele șase capitole ce alcătuiesc Legea nr. 190/2018.

Prezentarea generală

Legea are ca obiect reglementarea măsurile necesare punerii în aplicare la nivel național, în principal, a prevederilor art. 6 alin. (2), art. 9 alin. (4), art. 37-39, 42, 43, art. 83 alin. (7), art. 85 și ale art. 87-89 din Regulamentul general privind protecția datelor, conform specificațiilor din art. 1.

După menționarea obiectului reglementării, în același capitol, art. 2 oferă o serie de definiții, după cum urmează:

– autorități și organisme publice: Camera Deputaților și Senatul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile și instituțiile publice autonome, autoritățile administrației publice locale și de la nivel județean, alte autorități publice, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora. În sensul prezentei legi, sunt asimilate autorităților/organismelor publice și unitățile de cult și asociațiile și fundațiile de utilitate publică;

– număr de identificare național: numărul prin care se identifică o persoană fizică în anumite sisteme de evidență și care are aplicabilitate generală, cum ar fi: codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, numărul pașaportului, al permisului de conducere, numărul de asigurare socială de sănătate;

– plan de remediere: anexă la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit în condițiile prevăzute la art. 11, prin care Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare Autoritatea națională de supraveghere, stabilește măsuri și un termen de remediere;

– măsură de remediere: soluție dispusă de Autoritatea națională de supraveghere în planul de remediere în vederea îndeplinirii de către autoritatea/organismul public a obligațiilor prevăzute de lege;

– termen de remediere: perioada de timp de cel mult 90 de zile de la data comunicării procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției, în care autoritatea/organismul public are posibilitatea remedierii neregulilor constatate și îndeplinirii obligațiilor legale;

– îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public: include acele activități ale partidelor politice sau ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale organizațiilor neguvernamentale, care servesc realizării obiectivelor prevăzute de dreptul constituțional sau de dreptul internațional public ori funcționării sistemului democratic, incluzând încurajarea participării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și a pregătirii politicilor publice, respectiv promovarea principiilor și valorilor democrației.

De asemenea, sunt aplicabile și definițiile prevăzute la art. 4 din Regulamentul general privind protecția datelor.

Art. 3 prevede cu privire la prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor privind sănătatea.

Pe de o parte, prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu consimțământul explicit al persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în temeiul unor dispoziții legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate.

Pe de altă parte, prelucrarea datelor privind sănătatea realizată în scopul asigurării sănătății publice, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1.338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă (JO, L, nr. 354/70 din 31 decembrie 2008), nu se poate efectua ulterior, în alte scopuri, de către terțe entități.

Prelucrarea unui număr de identificare național este reglementată de către art. 4.

Astfel, prelucrarea unui număr de identificare național, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conțin, se poate efectua în situațiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Regulamentul general privind protecția datelor.

Prelucrarea unui număr de identificare național, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conțin, în scopul prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. f) din Regulamentul general privind protecția datelor, respectiv al realizării intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, se efectuează cu instituirea de către operator a următoarelor garanții:

a) punerea în aplicare de măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru respectarea, în special, a principiului reducerii la minimum a datelor, precum și pentru asigurarea securității și confidențialității prelucrărilor de date cu caracter personal, conform dispozițiilor art. 32 din Regulamentul general privind protecția datelor;

b) numirea unui responsabil pentru protecția datelor, în conformitate cu prevederile art. 10 din prezenta lege;

c) stabilirea de termene de stocare în funcție de natura datelor și scopul prelucrării, precum și de termene specifice în care datele cu caracter personal trebuie șterse sau revizuite în vederea ștergerii;

d) instruirea periodică cu privire la obligațiile ce le revin a persoanelor care, sub directa autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, prelucrează date cu caracter personal.

Art. 5 stabilește câteva reguli cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă.

În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

– interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;

– angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;

– angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

– alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența; și

– durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.

Art. 6 dispune cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și de categorii speciale de date cu caracter personal, în contextul îndeplinirii unei sarcini care servește unui interes public, după cum urmează:

În cazul în care prelucrarea datelor personale și speciale este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public conform art. 6 alin. (1) lit. e) și art. 9 lit. g) din Regulamentul general privind protecția datelor se efectuează cu instituirea de către operator sau de către partea terță a următoarelor garanții:

– punerea în aplicare a măsurilor tehnice și organizatorice adecvate pentru respectarea principiilor enumerate la art. 5 din Regulamentul general privind protecția datelor, în special a reducerii la minimum a datelor, respectiv a principiului integrității și confidențialității;

– numirea unui responsabil pentru protecția datelor, dacă aceasta este necesară în conformitate cu art. 10 din prezenta lege;

– stabilirea de termene de stocare în funcție de natura datelor și scopul prelucrării, precum și de termene specifice în care datele cu caracter personal trebuie șterse sau revizuite în vederea ștergerii.

Cap. III reglementează o serie de derogări pe două paliere importante, tip cultural: prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare și respectiv în scopuri de cercetare științifică sau istorică, în scopuri statistice ori în scopuri de arhivare în interes public.

Astfel, conform art. 7, care face referire la prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, în vederea asigurării unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și dreptul la informație, prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare poate fi efectuată, dacă aceasta privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, prin derogare de la următoarele capitole din Regulamentul general privind protecția datelor:

– cap. II – Principii;
– cap. III – Drepturile persoanei vizate;
– cap. IV – Operatorul și persoana împuternicită de operator;
– cap. V – Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale;
– cap. VI – Autorități de supraveghere independente;
– cap. VII – Cooperare și coerență;
– cap. IX – Dispoziții referitoare la situații specifice de prelucrare.

Art. 8 prevede cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri de cercetare științifică sau istorică, în scopuri statistice ori în scopuri de arhivare în interes public

Prevederile art. 15, 16, 18 și 21 din Regulamentul general privind protecția datelor nu se aplică în cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de cercetare științifică sau istorică, în măsura în care drepturile menționate la aceste articole sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea scopurilor specifice, iar derogările respective sunt necesare pentru îndeplinirea acestor scopuri.

Prevederile art. 15, 16, 18, 19, 20 și 21 din Regulamentul general privind protecția datelor nu se aplică în cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de arhivare în interes public, în măsura în care drepturile menționate la aceste articole sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea scopurilor specifice, iar aceste derogări sunt necesare pentru îndeplinirea acestor scopuri.

Derogările prevăzute mai sus sunt aplicabile numai sub rezerva existenței garanțiilor corespunzătoare pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, prevăzute la art. 89 alin. (1) din Regulamentul general privind protecția datelor. În cazul în care această prelucrare servește în același timp și altui scop, derogările se aplică numai prelucrării în scopurile menționate la alineatele respective.

În vederea asigurării proporționalității și a unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și a datelor speciale și prelucrarea unor astfel de date de către partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvernamentale, se vor realiza următoarele garanții:

– informarea persoanei vizate despre prelucrarea datelor cu caracter personal;

– garantarea transparenței informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate;

– garantarea dreptului de rectificare și ștergere.

Prelucrarea datelor cu caracter personal și special este permisă partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvernamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimțământul expres al persoanei vizate, dar cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare, menționate la alineatul precedent, după cum dispune art. 9.

Cap. IV prin articolul unic, art. 10, reglementează desemnarea și sarcinile responsabilului cu protecția datelor. Astfel, operatorii și persoanele împuternicite de operator desemnează un responsabil cu protecția datelor în situațiile și condițiile prevăzute la art. 37-39 din Regulamentul general privind protecția datelor.

În cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator este o autoritate publică sau un organism public, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. a), poate fi desemnat un responsabil cu protecția datelor, unic pentru mai multe dintre aceste autorități sau organisme, luând în considerare structura organizatorică și dimensiunea acestora.

Activitatea și sarcinile responsabilului cu protecția datelor se realizează cu respectarea prevederilor art. 38 și 39 din Regulamentul general privind protecția datelor și a reglementărilor legale naționale aplicabile.

Mai departe, art. 11 dispune cu privire la acreditarea organismelor de certificare, după cum urmează: acreditarea organismelor de certificare prevăzute la art. 43 din Regulamentul general privind protecția datelor se realizează de Asociația de Acreditare din România – RENAR, în calitate de organism național de acreditare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 218 din 13 august 2008, precum și în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 256/2011.

În plus, se prevede că organismele de certificare vor fi acreditate potrivit reglementărilor legale aplicabile, în conformitate cu standardul EN-ISO/IEC 17065 și cu cerințele suplimentare stabilite de Autoritatea națională de supraveghere, precum și cu respectarea prevederilor art. 43 din Regulamentul general privind protecția datelor.

Dispoziții generale privind măsuri corective și sancțiuni sunt reglementate în art. 12.

Astfel, se prevede că încălcarea dispozițiilor enumerate la art. 83 alin. (4)-(6) din Regulamentul general privind protecția datelor constituie contravenție. Sancțiunile contravenționale principale sunt avertismentul și amenda contravențională.

Încălcarea prevederilor art. 3-9 din lege constituie de asemenea contravenție și se sancționează în condițiile prevăzute la art. 83 alin. (5) din Regulamentul general privind protecția datelor.

Constatarea contravențiilor prevăzute de prezenta lege și aplicarea sancțiunilor contravenționale, precum și a celorlalte măsuri corective prevăzute de art. 58 din Regulamentul general privind protecția datelor se fac de Autoritatea națională de supraveghere, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului general privind protecția datelor, ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările și completările ulterioare, și ale legii.

Art. 13 stabilește o serie de reguli cu privire la aplicarea măsurilor corective autorităților și organismelor publice.

În acest sens, se dispune că în cazul constatării încălcării prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor și ale prezentei legi de către autoritățile/organismele publice, Autoritatea națională de supraveghere încheie un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere. Termenul de remediere se stabilește în funcție de riscurile asociate prelucrării, precum și demersurile necesar a fi îndeplinite pentru asigurarea conformități prelucrării.

În termen de 10 zile de la data expirării termenului de remediere, Autoritatea națională de supraveghere poate să reia controlul.

Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor de remediere revine autorității/organismului public care, potrivit legii, poartă răspunderea contravențională pentru faptele constatate.

Modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este prevăzut în anexa Plan de remediere, care face parte integrantă din prezenta lege.

Conform art. 14, cu privire la constatarea contravențiilor și aplicarea de sancțiuni autorităților și organismelor publice se dispune că dacă în urma controlului mai sus menționat se constată faptul că autoritățile/organismele publice nu au adus la îndeplinire în totalitate măsurile prevăzute în planul de remediere, Autoritatea națională de supraveghere, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte, poate aplica sancțiunea contravențională a amenzii, cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute la art. 83 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor.

Constituie contravenție încălcarea de către autoritățile/organismele publice a următoarelor dispoziții din Regulamentul general privind protecția datelor, referitoare la:

– obligațiile operatorului și ale persoanei împuternicite de operator în conformitate cu prevederile art. 8, art. 11, art. 25-39, art. 42 și 43;

– obligațiile organismului de certificare în conformitate cu art. 42 și 43;

– obligațiile organismului de monitorizare în conformitate cu art. 41 alin. (4).

De asemenea, constituie contravenție încălcarea de către autoritățile/organismele publice a dispozițiilor art. 3-9 din lege.
Aceste două tipuri contravenții se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 100.000 lei.

Mai mult, constituie contravenție și încălcarea de către autoritățile/organismele publice a următoarelor dispoziții din Regulamentul general privind protecția datelor, referitoare la:

– principiile de bază pentru prelucrare, inclusiv condițiile privind consimțământul, în conformitate cu art. 5-7 și art. 9;

– drepturile persoanelor vizate în conformitate cu art. 12-22;

– transferurile de date cu caracter personal către un destinatar dintr-o țară terță sau o organizație internațională, în conformitate cu art. 44-49;

– orice obligații în temeiul legislației naționale adoptate în temeiul capitolului IX;

– nerespectarea unei decizii sau a unei limitări temporare sau definitive asupra prelucrării sau a suspendării fluxurilor de date, emisă de către Autoritatea națională de supraveghere în temeiul art. 58 alin. (2), sau neacordarea accesului, prin încălcarea dispozițiilor art. 58 alin. (1).

Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile astfel prevăzute se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 200.000 lei.

În fine, constituie contravenție și încălcarea de către autoritățile/organismele publice a unei decizii emise de Autoritatea națională de supraveghere în conformitate cu art. 58 alin. (2) coroborat cu art. 83 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor.

Tot prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile menționate se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 200.000 lei.

Mai mult, legea prevede și o modificare, în sensul că art. 15 stabilește că în aplicarea prevederilor art. 58 alin. (2) lit. b) din Regulamentul general privind protecția datelor, art. 14^2 alin. (1) din Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (M. Of. nr. 391 din 9 mai 2005, cu modif. ult.), se modifică.

Redăm, în continuare respectiva modificare.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 14^2 alin. (1) prevedea:

„(1) Sancțiunile contravenționale principale pe care le aplică Autoritatea națională de supraveghere, potrivit art. 58 alin. (2) lit. b) și i) din Regulamentul general privind protecția datelor, sunt mustrarea și amenda. Aplicarea amenzii se face în condițiile art. 83 din Regulamentul general privind protecția datelor”.

Art. 16 din Legea nr. 190/2018 stabilește faptul că aceasta intră în vigoare la 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

👍Vezi și: Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date